Integritate

TOP 20 investigații jurnalistice cu impact, realizate de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice  în 2021

Autor: Cornelia Cozonac
30/12/2021 16833

Pe parcursul anului 2021, echipa Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJM) a realizat 65 de anchete jurnalistice pe subiecte de corupție, delapidare a banilor publici, averi dobândite ilicit și probleme de integritate în sectorul public. În ultimele luni ale anului au fost pornite cel puțin 7 dosare penale împotriva unor procurori șefi, toate având la bază anchete jurnalistice ale echipei Centrului de Investigații Jurnalistice. Și Autoritatea Națională de Integritate a demarat, pe parcursul anului, pornind de la investigațiile jurnalistice ale CIJM, controale privind averile în cazul a 26 de funcționari publici, dintre care 13 procurori, 11 judecători, a unui consilier și a unui funcționar din UTA Găgăuzia. În urma unor anchete, candidați la funcții importate s-au văzut nevoiți să-și retragă candidatura.    

În topul investigațiilor cu cel mai mare impact au intrat 20 investigații jurnalistice, selectate după numărul de accesări și reacțiile care au urmat după publicarea lor:    

1. „VIDEO // Cum îşi cheltuie Rizea banii la Chişinău: Casă şi maşină de lux, afacere în televiziune şi chefuri la restaurante”

Ancheta despre cum își cheltuie la Chișinău banii fostul deputat român Cristian Rizea, stabilit în Republica Moldova cu puţin timp înainte de a fi condamnat în România la închisoare pentru infracţiuni de corupţie, a adunat în doar câteva zile cel mai mare număr de accesări, peste 40 de mii. Fostul deputat a devenit foarte vocal în ultimii ani. El a încercat să-și facă partid politic la Chișinău și chiar să candideze la funcții publice, dar nu i-a reușit, pe motiv că ar avea un dosar penal și că statutul privind cetățenia Republicii Moldova este în continuare incert. În schimb, fostul oficial român s-a lansat cu succes în scandaluri publice, acuzând la stânga și la dreapta oficiali, jurnaliști politicieni, lideri de opinie. Rizea a făcut publice  tot felul de informații, unele, se pare, scuse de pe la instituții de stat, iar altele - de la grupuri care se ocupă cu adunarea materialelor compromițătoare. 

Reporterii CIJM au încercat să afle cu ce se ocupă Cristian Rizea la Chișinău și din ce bani trăiește, mai ales că anunțase în utimul timp că își va investi banii în deschiderea unei noi televiziuni. Reporterii CIJM au constatat că   Rizea trăiește pe picior larg, chefuind prin restaurante de lux, deși nu este angajat și nici nu are un venit stabil. El şi-a procurat o casă de peste 450.000 de euro, avându-i ca vecini pe o bună parte din cei care îi critică în înregistrările video de pe reţelele de socializare.

După publicarea investigației, fostul deputat român a atacat verbal de mai multe ori reporterii CIJM și portalul Anticoruptie.md. La sfârșit de an, Rizea a pierdut două procese inițiate de alți jurnaliști care au fost atacați verbal în live-rile pe care le face.

Autoritățile de la București au solicitat repetat, în noiembrie curent, solicitarea de extradare a cetățeanului Cristian Rizea, numai că Ministerul Justiției de la Chișinău încă nu a oferit un răspuns instituției similare din România.

2. „VIDEO // Moşia familiei Voronin din pădurea Ţiganca: oameni angajați la negru pentru confortul liderului comunist” 

Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, sesizați pe Harta Corupției, de cetățeni activi, despre faptul că familia liderului comunist Vladimir Voronin primeşte zilnic produse alimentare ecologice proaspete de la mini-ferma din pădurea Ţiganca, situată la vre-o 800 de metri distanţă de casa de vacanţă de lux de pe malul iazului din apropierea localității, au mers și au filmat cu drona moșia acaparată de fostul președinte al Moldovei, după care au documentat mai multe aspecte legate de legalitatea proprietăților, dar și despre cât de legal sunt angajați oamenii care muncesc pentru familia lui Voronin. 

Autorii anchetei au constatat că imobilele familiei Voronin din pădurea Ţiganca au fost construite în perioada anilor 2005-2009, dar nu sunt înregistrate şi nici nu se regăsesc în baza de date cadastrală. La fel, ele nu apar pe harta cadastrală. Ancheta a mai constat că  mulți oameni din satele din împrejurimi, angajaţi la negru au grijă de animale, de casa de vacanţă şi de teritoriul adiacent, precum şi de celelalte acareturi. Muncitorii sunt supravegheaţi de o persoană care, din spusele angajaţilor, ar fi chiar pădurarul angajat de Agenția de stat Moldsilva.       

     

Ancheta a adunat peste 24 mii de accesări pe portalul CIJM www.anticoruptie.md și a fost citată de mai multe medii de informare.

3.  VIDEO // Scandalul rudelor de la Comrat ale procurorului general

Ancheta, realizată pornind de la o sesizare pe Harta Corupției de pe portalul CIJM www.anticoruptie.md, a scos în vileag felul cum a fost instrumentat un dosar penal în care au fost cercetați penal și ulterior condamnați la ani grei de închisoare doi oameni de afaceri din Comrat, care au intrat într-un coflict cu rudele procurorului general Alexandr Stoianoglo. Cei doi au fost condamnați, la finele anului trecut, pentru huliganism. În dosar figurează ca părți vătămate 10 polițiști care ar fi fost ultragiați. Oamenii de afaceri susțineau că problemele lor au început după numirea lui Alexandr Stoianoglo la șefia Procuraturii Generale. 

Mărul discordiei era o sumă de circa  2 milioane de euro pe care aceștia ar fi îmrpumutat-o unui verișor de al procurorului general, Serghei Stoianoglo, șef adjunct de direcție în administrația autonomiei găgăuze. Banii ar fi fost împrumutați pentru procurarea unei fabrici de vin din regiune. Alexandr și Serghei Stoianoglo au respins  acuzațiile, afirmând că frații Aladov, despre care era vorba în anchetă, ar fi infractori. Reporterii CIJM au pus cap la cap mai multe informații, au analizat dosarul și au dedus că felul cum a fost instrumentat dosarul fraților Aladov ridică semne de întrebare.

Autoritatea Națională de Integritate s-a autosesizat după publicarea anchetei în cadrul căreia se mai arăta că directorul-adjunct al Direcţiei Tineret şi Sport din UTA Găgăuzia, Serghei Stoianoglo, care activează și în calitate de membru al Comisiei Electorale din autonomie, nu și-a declarat afacerile şi o parte din venituri.  

Portalul Anticoruptie.md scria că Serghei Stoianoglo a raportat în Declaraţia de Avere şi Interese Personale pentru anul 2019 doar salariul anual de funcţionar, ce constituie 172.262 de lei. Şi o casă oferită în abitaţie gratuită. În Registrul de stat al întreprinderilor, numele lui Serghei Stoianoglo figurează în calitate de fondator şi administrator al patru întreprinderi. 

Ancheta a fost accesată pe portalul www.anticoruptie.md de 25 mii de ori și a fost preluată de mai multe medii de informare. 

4. DOC// Dosarul Bahamas: Administratorul firmei care a sponzorizat PSRM, protejat de Dodon şi Stoianoglo

Ancheta arăta anumite legături cu Dosarul Bahamas, privind finanțarea dubioasă a Partidului Socialiștilor, care duceau către procurorul general Alexandr Stoianoglo. Persoana care a administrat firma Westerby Limited din Bahamas, în 2016, când a sponsorizat Partidul Socialiştilor, a fost Evgheny Kheyman. În perioada decembrie 2016 – noiembrie 2017, acesta a deţinut funcţia de administrator al Întreprinderii cu Capital Străin, Natur Bravo. Kheyman a fost urmărit penal pentru delapidarea averii străine în baza unui denunţ depus de succesorul său Mukhmad Galaev şi condamnat cu executare. După preluarea guvernării de către socialişti, în noiembrie 2019, şi numirea lui Alexandr Stoianoglo în funcţia de procuror general, sentinţa în privinţa lui Kheyman a fost anulată, iar pe numele denunţătorului şi al procurorului care a gestionat dosarul au fost pornite dosare pentru escrocherie şi abuz în serviciu. 

 

Schema prin care Partidul Socialiștilor condus de fostul președinte Igor Dodon ar fi beneficiat de sponsorizări de zeci de milioane de lei printr-o companie înregistrată în insulele Bahamas a fost deconspirată într-o investigație jurnalistică realizată de RISE Moldova, în 2016. După un proces de judecată pe care l-au pierdut în Moldova, jurnaliștii de la RISE au fost îndreptățiți în anul 2021 de Curtea Europeană de la Strasbourg.    

După publicarea investigației CIJM, afaceristul rus Evgheny Kheyman a confirmat implicarea sa în schemele Bahamas prin care Partidul Socialiștilor și ex-președintele Igor Dodon au primit milioane pentru campaniile electorale. Kheyman a oferit un interviu pentru postul de televiziune Jurnal TV, în care confirmă că offshore-ul care a sponzorizat socialiştii moldoveni aparținea fostului deputat comunist al Dumei de Stat a Rusiei, Vaha Agaev, decedat în 2020 de Covid. Drept reacție la acuzațiile aduse de Keyman în interviul respectiv, directorul întreprinderii Natur Bravo Mukhmad Galaev, care are statut de învinuit într-un dosar penal intentat în baza unui denunţ al predecesorului său, a acordat un interviu pentru portalul Anticoruptie.md, în care a respins acuzaţiile. Galaev susţine că predecesorul său a prejudiciat întreprinderea şi a fost obligat de proprietari să restituie paguba.

Ancheta CIJM a înregistrat peste 24 mii de accesări pe portalul www.anticoruptie.md.

5. Secretele judecătorului CC care a renunțat la mandat: Firmă de milioane, casă pe un teren cu bucluc şi legăturile cu Vasile Bolea” 

O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în anul 2004, despre abuzurile admise de un procuror, pe atunci în funcție, a jucat un rol decisiv ca o persoană, promovată în calitate de judecător la Curtea Constituțională de către deputații socialiști, să nu ajungă în această funcție. Este vorba de fostul procuror Boris Lupașcu, pe care PSRM  îl promovase în funcția de judecător la Curtea Constituțională după ce, în aprilie curent, o revocaseră pe judecătoarea Domnica Manole. Acum, despre Lupașcu nu se prea cunoșteau prea multe detalii, dar ancheta CIJM din 2004 deconspira implicarea lui în scheme de muşamalizare a dosarelor. În anchetă se arăta că Boris Lupaşcu şi un deputat comunist făceau presiuni asupra organelor de urmărire penală în trei procese privind tăierea ilicită a pădurii şi comercializarea frauduloasă a unor cantităţi impunătoare de lemn în care erau implicate persoane cu funcţii de răspundere de la Întreprinderea de Stat Hânceşti-Silva şi Ocolul Silvic Oneşti. Reporterii Anticoruptie.md au documentat suplimentar la ceea ce era documentat anterior, au publicat un prim material  care a fost preluat de mai multe medii de informare. La presiunea opiniei, fostul procuror Boris Lupașcu a renunțat la funcția propusă. CIJM a continuat și a revenit cu o anchetă mai amplă despre cine este candidatul promovat de socialiști la o funcție atât de importantă.    

 

Ancheta a înregistrat pe portalul Anticoruptie.md peste 23 mii de accesări. 

6. Cum a încercat soția unui procuror să reducă la tăcere jurnaliștii”

O investgație jurnalistică despre cum a recurs un procuror cunoscut și controversat la un divorț fictiv pentru a nu declara proprietățile pe care nu le-ar fi putut acoperi cu salariul său de la procuratură s-a transformat pentru Centrul de Investigații Jurnalistice, autoarea anchetei și un activist civic, într-o luptă de câțiva ani cu instituțiile de stat și cu soția procurorului pentru a ne apăra drepturile. Soția procurorului, avocată de profesie, a hărțuit la propriu echipa CIJM chiar de la primele documentări pe care le-a făcut. Avocata a scris plângeri la mai multe instituții de stat, la Centrul pentru Protecția Datelor Personale, la  Consiliul de Presă, la Poliție și Procuratură, ne-a acționat în judecată. Unele instituții au pornit procese penale și chiar dosare penale. Centrul pentru Protecția Datelor Persoane i-a ținut hangul avocatei la început, constatând, fără temei, că jurnaliștii au încălcat legea atunci când au verificat, în procesul documentării, datele de la Cadastru privind proprietățile pe care le folosește procurorul. Jurnaliștii au scris zeci de explicații, au pierdut timp prin ședințe la Poliție și în instanțele de judecată.

Ancheta „VIDEO // Divorțul fictiv și averea tăinuită a procurorului Igor Popa”, publicată în iulie 2020, a arătat că procurorul locuia într-un apartament de lux pe care nu l-a declarat și că ar fi recurs la un divorț fictiv tocmai pentru că nu ar fi putut dovedi legalitatea resurselor pentru acestă locuință. 

Epopeea începută în 2019 a culminat în 2021,după un an în care Poliția a demarat un proces penal împotriva autorilor investigației și a directoarei CIJM. Procesul penal din 4 noiembrie 2020 a durat aproape un an, fiind examinat prin prisma prevederilor art. 177 din Codul penal, conform căruia legiuitorul stabilește răspunderea penală pentru „încălcarea inviolabilității vieții personale”, adică „culegerea ilegală sau răspândirea cu bună-știință a informațiilor, ocrotite de lege, despre viața personală, ce constituie secret personal sau familial al altei persoane, fără consimțământul ei. 

La 20 septembrie 2021, procurorul Sergiu Harea de la Procuratura Centru a semnat ordonanța de neîncepre a urmaririi penale în cazul Centrului de Investigații jurnalistce. El a acceptat raportul cu propunerea de a nu începe urmărirea penală, prezentat de ofițerul de urmărire penală al Secției urmărire penală a Inspectoratului de poliție Centru al Direcției de poliție a municipiul Chișinău, Mihaela Crulicovschi. Motivul pentru a nu porni urmărirea penală în cadrul procesului penal nr. 20200101462 a fost că „fapta nu întrunește elementele infracțiunii”. Astfel, procesul penal împotriva Centrului de Investigații Jurnalistice a fost clasat.   

Ancheta a avut impact. La finalul anului 2021, procurorul Popa, care între timp a preluat și funcția de adjunct al procurorului municipiului Chișinău, a intrat în vizorul colegilor săi de la Procuratura Anticorupție, care au pornit un dosar penal pentru îmbogățire ilicită. La baza dosarului penal este investigația din 2020 a CIJM „Divorțul fictiv și averea tăinuită a procurorului Igor Popa”. În ultimele zile ale anului 2021, șeful adjunct al Procuraturii municipiului Chişinău, Igor Popa, a fost suspendat din funcție, prin votul Consiliului Superior al Procurorilor. 

Materialul jurnalistic a înregistrat peste 25 mii de accesări pe portalul Anticoruptie.md. 

7. Megalomania energetică a Ucrainei și consecințele fatale pentru Moldova

O anchetă amplă despre pericolul pe care îl prezintă proiectul energetic al Ucrainei și anume hidrocentrala de la Novodnestrovsk asupra ecosistemului și calității apei din răul Nistru. După publicarea anchetei, problema a fost pusă în discuții la cel mai înalt nivel, între președinții Republicii Moldova și Ucrainei în cadrul primei vizite pe care a întreprins-o șa Kiev, șefa staului Maia Sandu. Ancheta a generat mai multe discuții în spațiul public. Drept urmare, PNUD a realziat un amplu studiu care confirmă riscul pe care îl prezintă hidrocentrala ucraineană pentru râul Nistru.

Autorii investigației au continuat subiectul și au revenit cu o altă anchetă „Moldova și Nistrul – barate de Ucraina”, care arată că acest proiect are deja un impact devastator asupra debitului, calității apei și diversității biologice a fluviului Nistru – principala sursă de apă potabilă pentru aproape opt milioane de oameni din Ucraina și Moldova. Cu toate acestea, Kievul intenționează să continue extinderea complexului, căutând să-și asigure independența energetică, iar Chișinăul riscă să piardă complet accesul la principala sursă de apă potabilă, Nistrul.  Moldova face parte din categoria statelor cu insuficiență de apă și cu risc sporit la impactul schimbărilor climatice.  Ucraina ignoră impactul ecologic al proiectului energetic Novodnestrovsk asupra Moldovei.

Ancheta a fost accesată numai pe portalul Anticoruptie.md de peste 21 mii de ori. Materialul a fost citat de mai multe medii de informare din Republica Moldova, România și alte țări. 

8. „Industria de mining în Donbas și Transnistria: între finanțarea terorismului și spălare de bani”   ​

Aceasta este una din cele câteva anchetă transfrontaliere, realizate de reporterii CIJM pe parcursul anului. De data aceasta s-a lucrat în colaborare cu jurnaliști din Ucraina și din Germania. Anchetă a deconspirat o întreagă industrie a mining-ului, administrată de regimul nerecunoscut de la Tiraspol, regiunea transnistreană a Republicii Moldova, acaparată de separatiști. Autorii arată că deși consideră mineritul de criptovalută o amenințare la securitatea statului, autoritățile moldovenești permit importul de echipament de minerit, iar cele ucrainene - funcționarea caselor de schimb de monede cripto.

Ancheta mai scoate în vileag cum personaje din anturajul Kremlinului gravitează în jurul afacerii cu producere de criptovalută în republicile separatiste proruse din Moldova și Ucraina. Această investigație este continuarea  unui serial de anchete, început în 2019, când reporterii CIJM au arătat cum funcționează afacerea cu criptovalută în regiunea transnistreană și cine din anturajului de atunci al șefului statului Republicii Moldova și celui din Federația Rusă ar susține regimul de la Tiraspol în dezvoltarea acestei afaceri.   

Ancheta, publicată pe Anticoruptie.md, a fost accesată de 21 mii de ori.  

„Săracii” procurori cu apartamente, case și zeci de mii de euro donați de părinți și rude”  

Reporterii portalului Anticoruptie.md au radiografiat în cadrul acestei anchete declarațiile de avere ale tuturor procurorilor din Republica Moldova - aproape 700 și au scos în vileag câteva scheme prin care acuzatorii ar tăinui o parte din veniturile obținute ilegal și pe care nu le-au putea acoperi. Reporterii CIJM au constatat că nu mai puţin de 170 de acuzatori de stat au indicat în actele de avere prezentate la Autoritatea Națională de Integritate că au primit anul trecut cadouri generoase – case de locuit, apartamente, terenuri sau zeci de mii de euro, sub formă de donații. Ancheta a mai constatat că mulți procurori trăiesc pe picior larg, având averi impunătoare, mașini scumpe, iar unii își permit călătorii și sejururi cu destinații scumpe. Unii dintre cei au indicat apartamete și automobile la prețuri derizorii, mult sub nivelul prețului de piață. Aceasta este o schemă prin care se utilizează portițe din legislație. Că dacă ar declara proprietățile la prețul lro de piață, procurorii nu ar putea să justifice resursele pentru acestea, pentru că ar fi mai muci decât veniturile lor obținute legal. Autoritatea Națională de Integritate a demarat, după publicarea materialului, controale în cazul a nu mai puțin de 10 procurori vizați în investigație.

Schemele deconspirate repetat de reporterii CIJM au stat la baza unor modificări operate de noul Parlament la legislația privind sistemul de integritate.       

Reporterii CIJM au continuat ancheta cu alte subiecte legate de integritatea procurorilor: „Bogaţii de la Procuratura Anticorupţie”, „Case, mașini și donații // Cum se descurcă procurorii de la PCCOCS”, „Procurori cu probleme de integritate, unşi de ziua lor”, „Şefi noi la procuraturile din raioane: Cine sunt şi ce averi declară”, „Pensionarii necunoscuţi din Inspecţia Procurorilor: Cine sunt şi ce venituri au”/  

Ancheta a înregistrat peste 21 mii de accesări.  

10. „Afacerea familiei Stoianoglo - între lege și ilegalitate. Cum soția procurorului general reușește să nu achite impozite pe venit la stat 

Investigatia deconspira o afacere la limita legalității a familiei procurorului general. Soţia procurorului general Alexandr Stoianoglo deţine în proprietate şi administrează un salon de frumuseţe de lux, fără să achite impozite pe venit la stat. Ea a profitat de o lacună în legislaţia fiscală, şi anume de dreptul deţinătorilor de patente de întreprinzător de a se asocia, astfel că toţi angajaţii salonului Opium lucrează în bază de patentă. Venitul declarat oficial este de doar 12 mii de lei pe an și este alcătuit din plata pentru arenda localului, pe care ar achita-o deţinătorii de patente care lucrează acolo. Experţi anticorupție consideră că este vorba de o schemă de eschivare de la impozite, aflată la limita legalităţii. Autoarea și-a trimis feciorul de 16 ani să se frizeze la această frizerie și a filmat cu camera ascunsă. Prețurile la această frizerie sunt destul de mari. Prin urmare procurorul general nu a declarat toate veniturile din afacerea soției. Anterior, CIJM a aarătat într-o altă anchetă, că procurorul general în anul în care a venit în funcție tot nu a declarat niciun fel de venituri de la salonul soției și nici din arenda pe care acesta ar trebui să o plătească. Unele detalii din aceste anchete au stat la baza dosarului penal pornit în octombrie curent pe numele procurorului general Alexandr Stoianoglo. Unul din cele cinci capete de acuzare este și falsul în actele publice legat și de îmbogățirea ilicită.     

Ţvetana Curdova, soţia procurorului general Alexandr Stoianoglo, deţine în proprietate şi administrează un salon de frumuseţe de lux, fără să achite impozite pe venit la stat. Curdova a profitat de o lacună în legislaţia fiscală, şi anume de dreptul deţinătorilor de patente de întreprinzător de a se asocia, astfel că toţi angajaţii salonului Opium lucrează în bază de patentă. Venitul declarat oficial este de doar 12 mii de lei pe an și este alcătuit din plata pentru arenda localului, pe care ar achita-o deţinătorii de patente care lucrează acolo. Experţi anticorupție consideră că este vorba de o schemă de eschivare de la impozite, aflată la limita legalităţii.

11. „Afacerea necunoscută de la Orhei a procurorului Ruslan Popov” 

Familia procurorului general-adjunct, Ruslan Popov, cercetat penal pentru îmbogăţire ilicită, ar controla, pe lângă livada şi frigiderul din Mileştii Mici, o treime dintr-o afacere în agricultură în satul Brăviceni, raionul Orhei. Această afacere, pe care au identificat-o reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, nu este trecută în acte pe numele procurorului, nu a fost și nu este declarată. Este vorba de o livadă de măr superintensivă, amenajată după cele mai moderne standarde. Cota din afacere a fost înregistrată iniţial pe numele lui Alexandru Popov, fiul mai mare al procurorului, care la acel moment era student şi avea 19 ani. Cu puţin timp înainte ca Ruslan Popov să fie reţinut, în dosarul pentru îmbogățire ilicită, cota parte din afacerea de la Brăviceni a fost înregistrată pe numele unui locuitor din Mileştii Mici, stabilit cu traiul în SUA, cu care procurorul este de mai mulţi ani în relaţii de prietenie.

Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova a publicat anterior alte câteva anchete despre averea și afacerea procurorului din Mileştii Mici, înregistrată pe numele tatălui său, un pensionar trecut de 70 de ani. Reporterii au descris despre afacerea din agricultură a procurorului, afacere înreghistrată pe numele tatălui său, un frigider pentru păstrarea fructelor, locuinţa şi maşinile de lux.

În octombrie 2021 procurorul general adjunct suspendat, Ruslan Popov,  a fost reținut de către procurorii anticorupţie şi ofiţerii Serviciului de Informații și Securitate, fiind suspectat de îmbogăţire ilicită. Procurorii au efectuat percheziţii la domiciliul de lux al procurorului din satul Mileştii Mici, raionul Ialoveni. Procurorul general interimar, Dumitru Robu, a declarat că Popov este urmărit penal de Procuratura Anticorupție pentru îmbogățire ilicită.

12. „Sponsorii bogați ai magistraților. Case, apartamente și zeci de mii de euro primite în dar” 

În fiecare an, zeci de judecători din Republica Moldova raportează că au acceptat cadouri. Anul 2020 nu este o excepție. Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a raportat în declarațiile de avere pentru anul trecut că a beneficiat de donaţii de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate. Nu mai puţin de 84 de magistrați dintre cei peste 400 care activează astăzi în judecătoriile din țară au indicat în actele prezentate la Autoritatea Națională de Integritate că au primit anul trecut cadouri, fie că e vorba de bani, mașini sau imobile.

Autoritatea Națională de Integritate s-a autosesizat urmare a publicării anchetei și a demarat controale în cazul mai multor judecători vizați în investigație.  

13. „VIDEO// Cum şi-a aranjat traiul ex-directorul SIS, care i-a expulzat pe profesorii turci

Fostul director al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), Vasile Botnari, singurul dintre oficialii moldoveni care a fost condamnat în dosarul expulzării profesorilor turci, îşi duce traiul într-o gospodărie de lux, amplasată pe trei terenuri destinate construcţiilor dintr-un cartier elitist din Chişinău. Atât terenurile, cât şi construcţiile, au ajuns în proprietatea lui Botnari când acesta deţinea funcţii înalte de demnitate publică, fiind unul dintre apropiaţii şi protejaţii lui Vladimir Plahotniuc. Deşi locuieşte acolo de ani buni, fostul funcţionar nu şi-a declarat niciodată imobilele, acestea fiind înregistrate pe numele socrilor săi. Vasile Botnari nu pare să fie afectat financiar de faptul că a rămas fără serviciu, dar nici de amenda care i-a fost aplicată pentru expulzarea profesorilor turci. Fostul director de la SIS conduce un bolid de lux, angajează oameni pentru întreţinerea gospodăriei şi cheltuie lunar cel puţin 9 mii de lei pentru serviciile de pază.

După publicarea anchetei, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Lilian Carp a cerut Autorității Naționale de Integritate să verifice averea fostului director al Serviciului de Informații și Securitate, Vasile Botnari, după publicarea anchetei Centrului de Investigații Jurnalistice „VIDEO// Cum şi-a aranjat traiul ex-directorul SIS, care i-a expulzat pe profesorii turci”.  Autoritatea Națională de Integritate a demarat un control, la sesizarea deputtaului PAS Lilian Carp. 

14. VIDEO // DOCTORII ÎN PANDEMIE: CINE LE APĂRĂ DREPTURILE? 

Un documentar video care arată cum au fost nevoiți să lucreze medicii pe timp de pandemie, care a prin nepregătit întreg sistemul medical. Documentarul s-au axat mai mult pe drepturile lucrătorilor medicali:  medicii, asistente medicale și personalul tehnic, care, surmenați din cauza volumului mare de lucru, mereu nevoiți să muncească pentru doi, trei și mai mulți colegi care s-au îmbolnăvit, mereu expuși la contaminare, din cauza nesiguranței la locul de muncă, din spitale fac cu dârzenie față situației impuse de pandemia de coronavirus, chiar dacă sistemul nu întotdeauna le-a apărat drepturile. Insecuritatea la locul de muncă, lipsa echipamentelor de protecție de bună calitate, testarea tardivă, stresul, dar și sarcina mult prea mare de muncă sunt printre sursele de încălcare a drepturilor de care ar trebui să beneficieze personalul medical. ​

Odată ce pandemia a tot căpătat proporții în Republica Moldova, s-au întețit și cazurile de încălcare a drepturilor angajaților din sistemul sanitar. Aproape fiecare al treilea cadru medical a trecut prin Covid. La zece luni de pandemie peste 13 800 angajați din sistemul sanitar au contractat virusul. Aceste cifre grele scot în vileag vulnerabilitățile sistemului de sănătate din Republica Moldova în fața unei pandemii de proporții.

Documentarul video a înregistrat peste 19 mii de accesări. 

15. Consilier socialist din Hânceşti: averi de milioane cu salariu modest

Consilierul socialist din raionul Hânceşti. Ivan Ududovici, declară oficicial că a avut anul trecut venituri din salariu de doar 114.000 lei, la nivelul salariului unui profesor şcolar, în timp ce deţine şi administrează afaceri de milioane. Afaceristul, care este cumătru cu liderul socialist Igor Dodon şi naşul de cununie al colonelului de poliţie Petru Corduneanu, un apropiat al fostului şef al al statului, pe lângă faptul că nu şi-a raportat afacerile, nu a declarat nici imobilul de milioane în care locuieşte şi nici automobilul de lux. Pe urmele părintelui au mers şi cei doi fii mai mari ai săi, care, fiind în funcţii publice, au neglijat regulile de declarare a averilor şi conflictelor de interese. Ivan Udodovici, care este şi preşedintele organizaţiei raionale Hânceşti a PSRM, a beneficiat de mai multe facilități din partea guvernării, prestând în schimb diferite servicii pentru partidul condus de cumătrul său.

Autoritatea Naţională de Integritate s-a autosesizat  în urma publicării de către Centrul de Investigaţii Jurnalistice a anchetei Consilieri socialist de la Hânceşti: averi de milioane cu salariu modest. Actul de autosesizare a fost semnat cu puţin timp în urmă de către directoarea ANI, Rodica Antoci. Ivan Ududovici a explicat nedeclararea averilor printr-o „eroare tehnică”.

Ancheta a înregistrat peste 17 mii de accesări pe portalul Anticoruptie.md. 

16. „Războiul dintre Aliyev și Moser: Cum a ajuns Portul Internațional Liber Giurgiulești în proprietatea BERD”

Unul dintre cele mai importante obiective strategice ale Republicii Moldova – Portul Giurgiulești – a ajuns subiect de dispută între mai multe companii și bănci internaționale, care au creditat această afacere. Portul Giurgiulești singura ieșire la mare a Republicii Moldova este astăzi administrat de BERD, dar în trecut, preț de aproape două decenii, a fost plimbat prin companii azere, olandeze, austriece, offshore-uri din Cipru și Bahamas și firme moldovenești.

BERD a cumpărat de la firma austriacă, Febania Gmbh, compania cipriotă ThoMo Invest LTD, care deținea grupul de companii Danube și, implicit, Portul Internațional Liber Giurgiulești. Compania Febania Gmbh a fost deschisă de către fostul manager al Danube Logistics SRL, Thomas Moser, în ajunul deciziei nefavorabile a primei instanțe din Moldova în litigiul său cu Bemol. Până la această tranzacție, BERD deținea 65% din veniturile Danube Logistics Holding BV

 

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat pe 19 mai curent că a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics (Danube Logistics Group), devenind astfel proprietar 100% al Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG).

Investigația a fost acesată de peste 14 mii de ori pe portalul Anticoruptie.md. 

Investigatia a fost continuată cu o altă anchetă .

17. Cât costă mandatul de deputat în 2021? 

Campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie i-a costat pe cei trei concurenți electorali, care au intrat în noua garnitură parlamentară, de la 5 la 6 milioane de lei. Dacă e să raportăm cheltuielile din campanie la numărul de mandate de deputat obținute de cele trei formațiuni politice, costul unui mandat este între 101.000 și 895.000 lei. Concurenții electorali și-au adunat resursele pentru campanie din donații de la persoane fizice și juridice, dar și din resurse proprii - bani pe care partidele care au fost în Parlament i-au primit de la stat. 

PAS, care a obținut majoritatea Parlament a cheltuit pentru un vot cel mai puțin - 8,28 lei. Pentru această formațiune au votat 774.754 de alegători. Partidul a fost fondat de actuala președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, cea care a dizolvat parlamentul precedent pentru a organiza alegeri anticipate.   

Blocului electoral al comuniștilor și socialiștilor îi revine de două ori mai mult pentru un vot - 16 lei, acest concurent electoral adunând voturile a 398.678 de alegători. Votul alegătorilor le-au dat bilete în Parlament foștilor președinți Igor Dodon și Vladimir Voronin.  

Cel mai scump vot îi revine Partidului Șor - 63,8 lei. Pentru această formațiune au votat 84.185 alegători. Liderul acestei formațiuni, Ilan Șor, a obținut un nou mandat de deputat și din nou imunitate parlamentară, deși în parlamentul precedent nu a participat nici o zi la ședințe. El este condamnat penal în Dosarul Furtul miliardului și din iunie 2019 este fugit din Republica Moldova. El, împreună cu alți patru colegi de ai săi, au fost lipsiți de imunitate parlamentară, dar odată cu obținerea unui mandat de deputat obțin și imunitate parlamentară. Prin urmare, Ilan Șor, care a condus campania electorală de la distanță, prin videoconferințe, poate reveni nestingherit în Republica Moldova, atâta timp cât nu există o sentință de condamnare definitivă.   

18. „Sala de nunţi de la Orheiul Vechi, la 5 ani de la o investigaţie jurnalistică // Standarde duble în justiţie şi scheme perfecționate” 

O sală de nunţi şi cumetrii activează ilegal de ani buni chiar sub coasta sălii de expoziţii a Complexului muzeal Orheiul Vechi, construită din donaţia oferită de Ambasada SUA la Chişinău. Sala de festivităţi aparţine Liliei Colţa, vice-directoare a rezervaţiei, care a reuşit să obţină titlu de proprietate asupra unui teren de 11 ari chiar pe teritoriul Complexului aflat sub protecţia specială a statului. În 2016, Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova a publicat o anchetă despre afacerea cu nunţi şi cumetrii de la Orheiul Vechi, iar autorităţile statului nu au mișcat un deget pentru a curma ilegalitatea. În acest răstimp, Lilia Colţa a fost achitată în dosarul intentat pentru escrocherie, a extins construcţiile şi a perfecţionat schema pentru a-şi proteja proprietatea la care pretinde.

19. „VIDEO // Procurorul Vinițchi își ridică o casă pe malul lacului Ghidighici” 

Procurorul Pavel Viniţchi, cunoscut în trecut pentru investigarea dosarelor ce ţin de traficul de droguri, îşi construieşte casă într-un parc de pe malul lacului Ghidighici. Imobilul de pe terenul împădurit cu mesteceni şi conifere pare să aibă cel puţin 200 de metri pătraţi, deşi omul legii susţine în declaraţia de avere şi interese personale că ar avea puţin peste 79 de metri pătraţi. Zona în care își ridică omul legii casă eset împădurită și se află pe malul lacului Ghidighici. 

Autoritatea Națională de Integritate s-a autosesizat după ce portalul Anticoruptie.md a scris despre casa pe care și-o construiește procurorul, iar la sfârșitul anului colegii săi de la Procuratura Anticorupție au demarat un dosar penal pentru îmbogățire ilicită.  

Pe parcursul anului, procurorul Vinițchi a fost protagonistul altor două anchete ale CIJM. În ancheta VIDEO// Procuror, bănuit că a condus maşina sub influenţa alcoolului. Cum se justifică omul legii   reporterii CIJM  arătau cum Pavel Viniţchi a fost prins conducând maşina după ce a consumat alcool. Reporterii CIJM au fost sesizați de polițiștii care l-au reținut. Testul la alcoolemie a arătat că Viniţchi avea concentraţia de 0,17 mg/l în aerul expirat. Acest rezultat este suficient pentru un dosar contravenţional şi ca Pavel Viniţchi să rămână fără permis de conducere pentru cel puţin 6 luni. 

Record în justiţie: Procurorul Viniţchi, achitat la câteva zile după ce i s-a întocmit proces verbal pentru că ar fi condus în stare de ebrietate

Procesul verbal întocmit de poliţie pe numele procurorului Pavel Viniţchi pentru că ar fi condus automobilul în stare de ebrietate a fost anulat peste nouă zile de către Judecătoria Chişinău. Mai mulţi avocaţi ne-au declarat că nu au întâlnit niciodată în experiența lor ca un dosar contravenţional să fie rezolvat atât de repede şi că astfel de procese durează mai multe luni.

VIDEO / Procuror, sancţionat disciplinar în urma abaterilor constatate într-o investigaţie jurnalistică.   

Consiliul Superior al Procurororilor  i-a aplicat procurorului Pavel Viniţchi mustrare aspră pentru abaterile disciplinare comise în investigarea unui presupus traficant de droguri care a făcut dezvăluiri pentru Anticoruptie/md. Totodată, CSP a anulat hotârârea din 30 decembrie 2020 a Colegiului de disciplină şi etică a procurorilor prin care Viniţchi a fost absolvit de acuzaţiile aduse. Pavel Viniţchi, procuror în Procuratura municipiului Chişinău, a fost subiectul mai multor investigaţii jurnalistice ale Centrului de Investigaţii Jurnalistice.

Către sfârșitul anului 2021, Pavel Viniţchi a compărut în calitate de bănuit în două dosare penale, pentru corupere pasivă şi îmbogăţire ilicită. La baza ambelor dosare sunt investigațiile CIJM. Omul legii a contestat în instanţă ambele ordonanţe de pornire a urmăririi penale.

20. „Romii nimănui.Cum au ajuns să cerșească copiii romi din Moldova în Georgia”. O anchetă transfrontalieră, realizată de jurnaliști moldoveni în colaborare cu jurnaliști din Georgia, scoate în vileag o schemă prin care copii de romi ajung să cerșească în orașe din Georgia, fără ca autoritățile din ambele țări să cunoască despre asta. Copiii ajung acolo cu familiile lor și deseori sunt exploatați, impuși să cerșească, o „afacere” care aduce mulți bani clanurilor care se ocupa de asta.   

Conform datelor oferite de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, în 2015–2020, la Ambasada Republicii Moldova în Azerbaidjan acreditată prin cumul pentru Georgia, s-au adresat doar 30 de cetățeni, care au solicitat asistența misiunii pentru a reveni în Moldova. Majoritatea cazurilor au fost zădărnicite, pe de o parte, de nedorința femeilor să se întoarcă în Moldova, iar, pe de altă parte, de faptul că o bună parte dintre acestea nu au în general acte de identitate sau au documente cu termenul de valabilitate expirat. 

În 2016–2020, secția consulară a Ambasadei Republicii Moldova la Baku a eliberat, în lipsa actelor de identitate valabile sau în urma declarării acestora drept pierdute, 30 de titluri de călătorie: în 2016 – 3; în 2017 – 1; în 2018 – 16; 2019 – 4; în 2020 – 6. 

După spusele unei experte georgine, romii moldoveni de pe sectorul ei nu vor să se întoarcă acasă, indiferent de faptul că nu au acte valabile sau că nu le au în general: „Autoritățile georgiene au solicitat eliberarea unui titlu de călătorie în 2018. Celelalte solicitări au fost din partea Organizației Internaționale a Migrației (OIM) din Tbilisi sau direct de la cetățenii vizați.”

Investigațiile jurnalistice, realizate pe parcursul anului 2021 de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice, care au intrat în  acest top, au fost susținute în cadrul proiectelor desfășurate cu suportul Fundației Soros-Moldova, Ambasadei Canadei în Republica Moldova, cu sediul la București, Ambasadei SUA în Republica Moldova, Organizației Internaționale Freedom House, Fundației Friedrich Ebert Moldova și Asociației Juriștii pentru Drepturile Omului din Moldova.    

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii