Integritate

Cine sunt deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, care intră în noul Parlament (I)

Autor: Cornelia Cozonac
24/07/2021 24123

Partidele Comuniștilor și al Socialiștilor, care au mers într-un bloc comun în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, vor avea în noul Parlament 32 de mandate. Cele două formațiuni au anunțat deja că vor face o fracțiune comuna în legislativ. Liderii blocului, cei doi foști șefi de stat, Igor Dodon și Vladimir Voronin, revin în Parlament, după ce au absentat în ultimii ani. Cine sunt primii 15 deputați de pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor vă spune echipa Centrului de Investigații Jurnalistice, care le-a rediografiat trecutul, activitatea, interesele și starea financiară. Despre următorii 17 deputați de pe lista Blocului, citiți în ediția de mâine a portalului Anticoruptie.md. 

Voronin: Trai pe picior larg, favoritism și discurs licențios  

Primul pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor este fostul președinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin. El este și președinte al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). A fost șef de stat în perioada 2001–2009, în două mandate. Din 1998 până în 2001 a fost deputat și apoi din 2009 până în 2019 când partidul pe care îl conduce nu a intrat în Parlament. În campaniile electorale din 2009, 2010 și 2014 a fost inclus pentru probleme de integritate în listele negre elaborate de Inițiativa Civică Pentru un Parlament Curat, din care făcea parte și Centrul de Investigați Jurnalistice.   


În septembrie 2000, în cadrul unei şedinţe a Parlamentului,   Vladimir Voronin a numit „drapel fascist” simbolul naţional al Republicii Moldova, tricolorul. Pe parcursul anilor, Voronin s-a remarcat și prin declarații denigratoare la adresa României și a  mișcării unioniste.    Voronin

Prin declaraţiile sale în calitate de Preşedinte al Republicii Moldova a determinat condamnarea de către CEDO în cauza Ilaşcu şi alţii contra Moldovei şi Rusiei, prin care Republica Moldova a fost obligată să plătească despăgubiri în mărime de apropare 200 mii de euro. Voronin a promulgat o lege prin care a fost stabilită restricţia deţinerii dublei cetăţenii, decizie care a determinat condamnarea Republicii Moldova la CEDO şi obligarea statului să plătească despăgubiri de câteva mii de euro.

Preşedintele Voronin a fost acuzat public de presiuni asupra justiţiei şi asupra organelor de drept, care au demarat anchete şi dosare la comandă împotriva oponenţilor politici. Centrul de Investigații Jurnalistice a publicat în câteva anchete documente care atestă că la indicaţiile şefului statului s-au făcut presiuni asupra agenţilor economici. În timpul guvernării comuniștilor, şeful statului şi-a subordonat o serie de medii de informare: posturi TV şi de radio, ziare, agenţii de presă şi portaluri web.

Zborurile efectuate pentru deplasările peste hotare ale președintelui Voronin au fost asigurate timp de câțiva ani de o companie aeriană privată, cu care s-au încheiat 18 contracte, fără licitaţie publică, valoarea totală a cărora era de peste  7,5 milioane de lei. 

La începutul anului 2014 Comisia Naţională de Integritate s-a autosesizat pe marginea unor investigaţii jurnalistice despre  automobilele de lux nedeclarate de Vladimir Voronin şi pe marginea cheltuielile făcute de acesta în anii 2010–2014 care depăşeau veniturile declarate, dar, la final, Autoritatea de Integritate a constatat că Vladimir Voronin nu a încălcat regimul declarări averilor. 

În 2006, în perioada exercitării interimatului funcţiei de primar general al municipiului Chişinău de Vasile Ursu, Partidului Comuniştilor, condus de Vladimir Voronin, i-a fost transmis în folosinţă gratuită şi fără organizarea licitaţiei publice un teren în centrul capitalei pentru construcţia noului sediu al acestui partid. Experţii imobiliari evaluau acest teren la peste 3 milioane de euro. Ulterior Banca de Economii, cu capital majoritar de stat, a acordat Partidului Comuniştilor un credit în mărime de 22 milioane de lei pentru construcţia clădirii, astfel de creditări nefiind o practică bancară. În 2014 Banca de Economii a fost devalizată inclusiv prin credite neperformante.  

Conducerea Republicii Moldova a fost criticată de organismele internaţionale, partidele de opoziţie şi societatea civilă pentru gravele încălcări ale drepturilor omului şi derogările de la principiile democratice în timpul şi după protestele din 7 aprilie, când au fost operate arestări masive ale participanţilor la proteste, violenţe şi tortură asupra protestatarilor, atacuri şi abuzuri asupra jurnaliştilor, limitarea accesului la mass-media private şi internet, precum şi hărţuirea opoziţiei. Expertizele internaţionale au constatat moartea unui tânăr, omorât în bătăi de către poliţişti în urma protestelor din 7aprilie.
În mai 2009, după alegerea lui Vladimir Voronin în funcţia de preşedinte al Parlamentului, opoziţia şi experţii din societatea civilă au calificat drept neconstituţională cumularea funcţiei de șef al statului cu funcţia de președinte al legislativului.

Vladimri Voronin a utilizat masiv resursele administrative în campaniile electorale din 2005, 2007 şi 2009, potrivit rapoartelor societății civile. El a folosit transportul de serviciu, escorta şi echipele de securitate pentru a se deplasa la întîlnirile cu alegătorii. În campaniile electorale, soţia sa, Taisia, a fost surprinsă de mai multe ori că împărţea cadouri alegătorilor.

În anul 2008, Voronin, în calitate de preşedinte al Republicii Moldova, a promulgat o lege prin care a favorizat-o direct pe soţia sa. Legea a scutit de taxe construcţia mai multor centre sociale de către Asociaţia Obştească „Concordia. Proiecte Sociale”, care, potrivit presei, este patronată de soţia şefului statului, Taisia Voronin.

În presă s-a scris mult despre Oleg Voronin, fiul preşedintelui, care desfăşura afaceri prospere în perioada exercitării mandatului de şef al statului de către tatăl său. Astfel, firma „Moldconstruct Market”, în care este angajat Oleg Voronin, a câştigat multiple licitaţii pentru lucrări publice în condiţii avantajoase. Oleg Voronin era şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii comerciale „Fincombank”, în cadrul căreia deţineau și dețin acţiuni şi alţi membri ai familiei Voronin. În perioada mandatului de preşedinte al lui Voronin, mai mulţi agenţi economici şi structuri de stat, au fost nevoite să-şi transfere conturile de la alte bănci la „Fincombank”. Tot pe conturile acestei bănci au ajuns şi sursele financiare adunate de la populaţie în cadrul diferitor campanii sociale, inclusiv cea de reconstrucţie a Mănăstirii Căpriana.

CIJM a realizat în 2005 o anchetă despre Centrul de Medicină Estetică Medazur, al cărui patroană era fiica Valentina a preşedintelui Voronin. Operaţiile estetice ale pacienţilor clienţi ai Medazur se efectuau la Centrul de Neurologie şi Neurochirurgie, condus în acea perioadă de socrul Valentinei şi cuscrul lui Voronin – Ozea Rusu. Jurnaliștii au arătat că de la pacienţi se percepeau taxe de 1000-1500 dolari în contul Medazur, pe când în bugetul Centrului de Neurochirurgie se transferau doar câteva sute de lei.

Vladimir Voronin s-a remarcat mereu printrun limbaj licenţios în ieşirile sale publice şi, prin luările sale de cuvânt, incită populaţia la ură şi violenţă. Conducerea Republicii Moldova a fost criticată dur de organismele internaţionale, partidele de opoziţie şi societatea civilă pentru gravele încălcări ale drepturilor omului şi derogările de la principiile democratice în timpul şi după protestele din 7 aprilie 2009, când au fost operate arestări masive ale participanţilor la proteste, s-a recurs la violenţă şi tortură împotriva protestatarilor, atacuri şi abuzuri asupra jurnaliştilor, limitarea accesului la mass-media private şi internet, precum şi hărţuirea opoziţiei.

Pe când era președinte, Voronin a  inițiat procesul oficial de integrare europeană a Republicii Moldova. În realitate, prin măsurile pe care le-a promovat, a compromis relațiile Republicii Moldova atât cu Uniunea Europeană, cu România ca țară membră a UE, dar și cu Rusia. S-a afirmat ca promotor al independenței, suveranității și neutralității Republicii Moldova, susținător al Concepției politicii naționale a Republicii Moldova, cunoscută și drept doctrină a “moldovenismului”.  

În 2019, la alegerile parlamentare, Voronin a fost cap de listă pe circumscripția națională în alegeriel parlamentare din 2019, dar formațiunea sa nu a intrat în Parlament. 

Voronin s-a judecat de mai multe ori pentru „apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale”. În 2016, Judecătoria Chișinău l-a obligat pe Renato Usatîi să-i achite comunistului despăgubiri în mărime de un leu și să-i prezinte scuze publice. În 2018 Voronin a pierdut însă la Curtea Supremă de Justiție cauza în care cerea despăgubiri de un milion de lei de la „Jurnal de Chişinău Plus” şi jurnalistul Constantin Cheianu.

O investigație recentă a CIJM arată că familia liderului comunist Vladimir Voronin primeşte zilnic produse alimentare ecologice proaspete de la mini-ferma din pădurea Ţiganca, situată la vre-o 800 de metri distanţă de la casa de vacanţă de lux de pe malul iazului. Mai mulți oameni din satele din împrejurimi, angajaţi la negru au grijă de animale, de casa de vacanţă şi de teritoriul adiacent, precum şi de celelalte acareturi. Muncitorii sunt supravegheaţi de o persoană pe nume Ion care, din spusele angajaţilor, ar fi chiar pădurarul angajat de Compania de stat Moldsilva.

Vladimir Voronin continuă să aibă o avere impresionantă, el fiind printre cei mai bogați deputați din noul Parlament. În declarația de avere pentru ultimii doi ani depusă la CEC, familia Voronin indică venituri de aproximativ 1,8 milioane din salariu, indemnizații, pensii și obligațiuni bancare deținute la FinComBank, banca gestionată anterior de fiul său Oleg Voronin. El mai declară șapte terenuri care ar valorea 325 de mii de lei, casa din satul Corjova, raionul Dubăsari, moștenită, după decesul mamei sale, și alta – la Pârâta, dar și un apartament de 232 metri pătrați pe str.Serghei Lazo din Chișinău, evaluat la 1,88 milioane de lei.

În mai multe conturi bancare, Voronin deține  peste 3,6 milioane de lei și 21 de mii de euro.  

Voronin, care anterior se lăuda cu un pacr de mași scumpe, indică acum un automobil Audi A8, fabricată în 2009 și achiziționată în 2017, cu doar 10 mii de euro.

Igor Dodon: Bani din Rusia, trafic de influență și favorizarea rudelor  

Igor Dodon este președintele Partidului Socialișilor și a fost președinte al Republicii Moldova din 2016 până în 2020. Este un pro-rus, adept al lui Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, și prieten cu președintele Belarus-ului, Alecandr Lukașenco. Deși în ultimile două decenii a ocupat funcții publice, el a reușit să-și construiască o casă impresionantă cu trei nivele și nu a evitat să-și etaleze vacanțele în țări cu destinații destul de scumpe. 

Chiar de la începutul mandatului său, în 2016, Igor Dodon a declarat că peninsula Crimeea este teritoriu al Federației Ruse. „De facto, ea (Crimeea) face parte din Rusia. Dar în mod juridic acest lucru încă nu a fost recunoscut, o mulțime de state, cea mai mare parte a lumii occidentale nu a recunoscut, dar de facto, Crimeea aparține Rusiei …”, a subliniat Dodon în timpul unui interviu acordat postului rus Zvezda TV. „Îl cunosc pe conducătorul Crimeei Aksenov, de altfel, el este, de asemenea, din Moldova. Desigur, trebuie să fim prieteni cu Ucraina, ei sunt vecinii noștri și sper că vom avea relații bune de prietenie și vecinătate”, a precizat Dodon. 

 

S-a întâlnit de mai multe ori cu președintele Belarus, Alexandr Lukasenko, ultima vizită la Minsk a fost efectuată în luna mai 2021, când nu mai era  șef de stat. L-a lăudat de mai multe ori public, spunând că Moldova are ce învăța de la președintele Belarus. Dodon l-a felicitat printre primii pentru victoria câștigată în alegerile prezidențiale din august 2019, alegeri contestate de mare parte a populației Belarusului și care au generat proteste în masă timp de mai multe luni, proteste oprimate cu violență de regimul de la Minsk. 

O investigație recentă a eureporter.co de la Bruxelles arată că liderul PSRM Igor Dodon ar fi cerut finanțare de la Moscova pentru alegerile din iulei 2021, iar intermediarul acestei afaceri este Igor Ceaika, fiul fostului procuror general al Rusiei și partenerul de afaceri în Rusia al familiei Dodon.  În încercarea de a obține un rezultat mai bun pentru alegeri, Igor Dodon a călătorit la Moscova pentru a pune la cale strategii împreună cu FSB, serviciul de informații intern rus, scrie publicația citată. Părțile urmau că coordoneze viitoarele activități ale campaniei pentru Partidului Socialist  și să negocieze noi finanțări pentru ultima etapă a campaniei pentru alegerile parlamentare anticipate. 

Conform documentelor, cheltuielile planificate de BeCS pentru campania electorală, în perioada cuprinsă între 21 iunie și 11 iulie, au fost estimate la 91.927.575 lei moldovenești, ceea ce reprezintă aproximativ 4.275.701 de euro. Mai mult, documentele publicației are că Dodon i-a raportat lui Ceaika activitățile electorale desfășurate în perioada 1 mai - 21 iunie.

 

Liderul Pro-Moldova, Andrian Candu, a publicat un fragment dintr-o conversație pe Viber din 2016 dintre Igor Dodon, deputtaul democrat Constantin Botnari și Serghei Iaralov considerat consilierul din umbra al lui Vlad Plahotniuc. Imaginile ar dovedi faptul că Igor Dodon a ajuns președinte, în 2016, datorită sprijinului considerabil al democraților. „Igor Nikolaevici, mai ții minte discuția de la ora 01:00, 14 noiembrie 2016, imediat după aflarea rezultatelor alegerilor prezidențiale?”, se adresează Candu lui Igor Dodon în postarea sa de pe Facebook. 

La alegerile din 2009 și 2010, când a candidat pe listele Partidului Comuniștilor, Igor Dodon a fost incluc pe lista neagra, elaborată de Inițiativa Civică Pentru un Parlament Curat, formată din mai multe organizații neguvernamentale, printre care  care și Centrul de Investigații Jurnalistice. El se făcea vinovat de mai multe încălcări ale legii, dar  și de probleme de integritate pe parcursul activității în cadrul Ministerului Economiei, pe care l-a condus în perioada guvernării comuniste. 

A utilizat poziţia de serviciu în interes de partid pe când era ministru al Economiei prin exercitarea presiunilor asupra membrilor Asociaţiei Producătorilor de Mărfuri din RM, pe care i-a convocat la o şedinţă în incinta Guvernului, pentru a obţine demiterea preşedintelui acesteia. Tot în perioada cțnd era ministru și-a stabilit sporuri nemeritate la salariu, constatare făcută și de Curtea  de Conturi, care a stabilit că în baza ordinului ministrului Dodon din 30 mai 2007, la patru angajaţi din aparatul central al ministerului le-au fost stabilite sporuri excesive la salarii.

Pe parcursul anilor 2007 şi 2008, Igor Dodon a deţinut alte funcţii remunerate, cum ar fi cea de preşedinte al Consiliului de Administrare al Moldtelecom, ceea ce atunci era contrar Legii cu privire la Guvern, care interzicea miniştrilor deţinerea altor funcţii remunerate.

Fundația Galinei Dodon „Din suflet” și sponsorii secreți  

La puțin timp după ce Igor Dodon s-a instalat în fotoliul de președinte al republicii, soția acestui, Galina Dodon, s-a făcut cu o fundație de binefacere. „Din suflet” a fost înregistrată la Ministerul Justiției pe 8 februarie 2017. Prima doamnă nu s-a regăsit nici în lista fondatorilor, nici în a conducătorilor fundației de caritate pe care o reprezintă la toate evenimentele publice.

anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice arata că activitățile Fundației primei doamne erau orientate spre lustruirea imaginii președintelui Igor Doodn și aveau o tentă electorală, ca de altfel și alte fundații apropiate unor lideri politici. Și organizația Promolex a remarcat într-un raport că organizațiile de caritate ale politicienilor devin mai active în perioada alegerilor, fiind un instrument de lustruire a imaginii fondatorului sau a partidului. Deocamdată, Ministerul Justiţiei nu a sancționat nicio fundație de caritate pentru implicare în activități politice.

Oficial, Fundația „Din suflet”, îl avea la început în calitate de fondator pe Iaroslav Țurcan, din Râbnița, prietenul de pescuit al lui Igor Dodon. Din pozele pe care le afișa acesta nu se vedea nici urma de activitate la Fundație.  Fundația, care și-a prezentat mai multe dintre acțiunile sale în cadrul unor briefinguri organizate la Reședința de stat, își avea sediul într-un bloc de locuit situat vizavi de locuința lui Igor Dodon, pe str. Onisifor Ghibu. Încăperea aparținea companiei Reconscivil SRL, cea care a construit și casa de milioane a fostului președinte. 

Deși la lansare prima doamnă a promis că va asigura transparență în modul de finanțare al fundației, prin publicarea trimestrială a dărilor de seamă cu privire la acumularea și distribuirea fondurilor, până la acest moment, nu a fost făcut public niciun raport financiar, iar solicitările adresate de Centrul de Investigații Jurnalistice de oferire a informației despre sponsorii fundației și rapoartele financiare au fost ignorate. Dintre puținele date care au apărut în presă  transpare faptul că Fundația cheltuie într-un an cel puțin un milion de dolari.  

Legăturile dintre președintele moldovean, Igor Dodon, și cel rus, Vladimir Putin, au o componentă financiară directă. Cel puțin 70.000 de euro au intrat în contul fundației „Din suflet” a Galinei Dodon  dintr-un cont deschis pe numele lui Igor Chaika, fiul procurorului general al Federației Ruse. Informația reiese dintr-un articol publicat de Linx, un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI). Detaliile despre legăturile în Rusia erau chiar pe site-ul Președinției. Instituția prezidențială a spus atunci „că cei care sponsorizează Fundația nu vor ca numele lor să fie făcute publice”: „Referitor la informația care a apărut în presă vizavi de finanțarea Fundației de Binefacere a Primei Doamne „Din Suflet” menționam că toate sursele de finanțare, atât cele interne, cât și cele externe sunt transparente, însă cei care ne oferă acest suport nu doresc ca datele lor să fie făcute publice.

În 2011, cu puţin timp înainte ca politicianul să anunțe că părăseşte fracţiunea PCRM, el a creat Fundația „Soluția”. Activă în trecut, organizaţia a trecut în umbră de mai mult timp.

Finanțarea ilegală a PSRM și punga cu bani de la Plahotniuc  

În iunie 2019 Procuratura Generală a inițiat un proces penal privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor, în baza unor înregistrări video cu camera ascunsă de la negocierile între Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc, difuzate de posturile TV afiliate Partidului Democrat. În înregistrările făcute în timpul negocierilor dintre Igor Dodon și Vlad Plahotniuc, la sediul PDM, Igor Dodon menționează că ar fi primit bani din Rusia pentru finanțarea PSRM. Secvențele video au fost făcute publice după ce negocierile de formare a unei alianțe de guvernare între PDM și PSRM au eșuat, iar PSRM au făcut alianță cu Blocul ACUM. Dodon a spus atunci că videoul este trucat, iar informațiile ar fi fost scoase din context.

Ulterior procesul penal a fost clasat, dar în noiembrie 2019 Procuratura Anticorupție a reluat investigațiile privind finanțarea Partidului Socialiștilor de către Federația Rusă. Șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari,  a anulat ordonanța de neîncepere a urmăririi penale, emisă la data de 8 iulie de către subalternul său, Alexandru Cernei.

La 2 decembrie 2019, Viorel Morari a ordonat conexarea dosarului privind finanțarea externă a Partidului Socialiștilor cu un alt dosar în care mai mulți fruntași socialiști sunt bănuiți de spălarea banilor în proporții deosebit de mari. În aceeași zi, Procuratura Anticorupție a solicitat copiile tuturor actelor deținute în privința mai multor persoane și companii care au avut rapoarte financiare cu Partidul Socialiștilor – proveniența, plata impozitelor pe venit, declarații pe venit etc., precum și actele de control privind sursele de finanțare ale PSRM. 

La 9 decembrie 2019 Stoianoglo a dispus efectuarea controlului la Procuratura Anticorupție și suspendarea lui Morari.

La 26 decembrie, acelaș an Procuratura Generală a pornit un dosar penal pe numele lui Viorel Morari pentru abuz în serviciu și fals în acte publice, iar la 10 ianuarie 2020, în timp ce era escortat la ședința de judecată, Morari a declarat că dosarul i-a fost intentat la comanda lui Igor Dodon. Atât Alexandr Stoianoglo, cât și Igor Dodon, au respins acuzațiile, invocând că Morari s-ar victimiza.

În ianuarie 2020 dosarul finanțării ilegale a Partidului Socialiștilor a fost  scos din gestiunea Procuraturii Anticorupție, în cadrul unui control dispus de procurorul general Alexandr Stoianoglo. 

Cazul finanțării PSRM din Federația Rusă  a revenit în atenția publicului în mai 2020, când deputatul Iurie Reniță a făcut publică o secvență video de la întâlnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, din iunie 2019, în care se vede cum liderul PDM îi dă lui Dodon o pungă neagră, în care ar fi fost bani. Șeful statului îi spune să nu „umble cu culioacele” și să transmită punga lui Cornel (se presupune că e vorba despre Corneliu Furculiță, n.r.), pentru că acesta urmează să achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov să-i dea banii lui Costea (se presupune că e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca să-I transmită lui Cornel. După aceasta Procuratura Generală a anunțat într-un comunicat de presă că a pornit un proces penal  în baza denunțurilor oficiale depuse  de către liderul PPDA Andrei Năstase și deputatul Iurie Reniță. „Procesul penal a fost inițiat în baza art.274 Cod de Procedură Penală, procurorii urmând să efectueze o serie de investigații pentru a se decide dacă există în acțiunile protagoniștilor acestui video o bănuială rezonabilă cu privire la elementele constitutive ale vreunei infracțiuni”, se spunea în comunicatul Procuraturii Generale. 

În mai 2020 Igor Dodon a declarat presei că mai multor deputați socialiști li s-a propus sume cuprinse între 400-500 de mii de euro ca să părăsească PSRM și să adere la Partidul Șor sau la grupul foștilor deputați democrați Pro Moldova. „Au fost astfel de încercări de a discuta cu deputații socialiști, cu oferte de 400- 500 de mii de euro. Nu a fost concret de la cine. Au spus că prin intermediari, cunoscuți, rude. Le-au spus că trebuie să treceți la Pro Moldova sau Partidul Șor și o să primiți așa recompense”, a precizat Dodon. Procuratura a anunțat că a pornit un dosar penal pe acest caz, dar după asta nu s-a mia auzit nimic de acel dosar.   

Deputatul fracțiunii PAS, Dan Perciun, a făcut în august 2020 un demers în adresa Procuraturii Generale și Autorității Naționale de Integritate în care le cere să verifice dacă îmbogățirea recentă a fratelului președintelui țării, Alexandru Dodon, are vreo legătură cu deținerea de către Igor Dodon a funcției de președinte. Parlamentarul făcea trimitere la declarațiile de avere ale lui Alexandru Dodon de până în 2017, în care raporta venituri și averi modeste. „În ultimii trei ani acesta a devenit un investitor major în afaceri legate de agricultură, colectarea deșeurilor, publicitate și imobiliare în Rusia. Există o suspiciune rezonabilă ca acesta este un simplu interpus și afacerile sunt de fapt ale lui Igor Dodon”, menționa Dan Perciun. Parlamentarul subliniază și faptul că Igor Ceaika, unul dintre partenerii de afaceri ai lui Alexandru Dodon, a sponsorizat fundația de binefacere a primei doamne, „Din suflet”, „care s-a implicat activ și în campaniile electorale precedente, promovând imaginea președintelui Igor Dodon, iar atare operațiuni sunt de fapt acte de finanțare din străinătate a campaniei electorale, camuflate sub forma donațiilor filantropice ale fundației”.

anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2014 arată că în campania electorală pentru parlamentarele din 2014, „cel mai generos donator al Partidului Socialiștilor, formațiunea care a obținut 25 de mandate de deputat, este fratele liderului formațiunii, Alexandru Dodon, care a vărsat în bugetul partidului aproape jumătate de milion de lei, mai exact: 442,8 mii lei”. Asta în condițiile în care, pentru 2012-2013, Alexandru Dodon raporta venituri oficiale de zece ori mai mici.

Igor Dodon este cercetat penal, împreună cu fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc, și colega sa de partid Zinainda Grecianîi, în dosarul privind intermediarii din schema frauduloasă la importul de energie electrică din 2008. Această afacere a fost deconspirată într-o investigație jurnalistică a reporterilor Centrului de Investigații Jurnalistice. Dosarul a fost reluat în iunie 2021 de procurori, la insistența repetată a unui grup de activiști civici, care au depus mai multe sesizări în acest sens șa procuratura Generală.

În cadrul unui proces de judecată care a avut loc luni la Judecătoria Ciocana, procurorii și-au retras ordonanța de clasare a procesului penal și au redeschis dosarul. În schema în care se știa că erau implicați Igor Dodon și Zinaida Grecianâi acum s-au găsit legături ce duc spre Vlad Plahotniuc.  

Igor Dodon a atacat de mai multe ori în timpul campaniei prezidebnțiale din 2020 diaspora, spunând că ar reprezenta un „electorat paralel” al Republicii Moldova și că preferințele diasporei se află în disonanță cu preferințele „populației majoritare, care locuiește și muncește acasă, în Moldova”. El a mai acuzat că votanții din diasporă ar fi fost transportați organizat pentru a-și exercita dreptul la vot.

Pe timpul când era șef de stat a fost suspendat temporar din funeție de cinci ori timp de doi ani, prin decizia Curții Constituționale, la solicitarea deputații din PDM, condus de Vlad Plahotniuc. Motivele suspendărilor țineau de refuzul de a promova miniștrii din cabinetul Filip sau de aplicarea unor legi precum cea anti-propagandă. Una din suspendări a fost în septembrie 2018 pentru că a refuzat de două ori să semneze decretul de numire în funcțiile de miniștri a candidaților Silvia Radu, la Ministerul Sănătății, și Nicolae Ciubuc, la Ministerului Agriculturii. Locul său ca președinte interimar a fost luat de fiecare dată de președintele Parlamentului, Andrian Candu, care a semnat documentele respective în locul lui Igor Dodon. Președintele suspendat Igor Dodon a replicat pe pagina sa de Facebook că decizia CC este din nou ilegală, invocând dreptul său suprem de acționa în virtutea faptului că a fost ales prin vot popular.

Ultima suspendare decisă de Curtea Constituțională a fost 9 iunie 2019, pe motivul că Igor Dodon a refuzat să dizolve Parlamentul și să ceară organizarea de alegeri anticipate. CC, care avea câțiva membri afiliați PDM,  l-a numit pe Pavel Filip să asigure interimatul funcției de șef al statului. Aceasta după ce PSRM a format o alinață de guvernare cu Blocul ACUM. 

Averea și escapadele exotice 

Centrul de Investigații Jurnalistice a scris în repetate rânduri despre averile lui Igor Dodon și modul de viață al lui și al familiei sale. Bunăoară, la alegerile locale din 2011, atunci când a candidat pentru fotoliul de primar al Capitalei, Igor Dodon a donat către Partidul Socialiștilor suma de 226.000 de lei, deși a avut venituri în anul precedent de 135.000 de lei. În 2014, într-o altă anchetă de presă, CIJM scria despre afacerile nedeclarate ale familiei Dodon și implicarea în anumite privatizări dubioase pe când actualul șef al statului deținea funcția de ministru al Economiei. Jurnaliștii constatau că perioada mandatului de deputat 2010-2014, Igor Dodon, care a intrat în 2010 în Parlament ca deputat pe listele Partidului Comuniștilor, părăsindu-l pentru a prelua Partidul Socialiștilor, nu i-a adus lui Dodon doar notorietate, ci și o avere substanțială. În 2009-2010, acesta declara un apartament cu două odăi de 50 m. p. pe str. Calea Orheiului din Chișinău și o mașină, Toyota Land Cruiser, dar în 2013, Dodon și-a schimbat apartamentul pe o casă de locuit în Chișinău, cu două niveluri. Imobilul este estimat oficial la 2 mln. de lei, valoarea sa de piață, în realitate fiind însă mult mai mare. Tot în 2013, deputatul și-a procurat și o mașină, Toyota Rav 4.

În toamna anului 2016, înainte de alegerile prezidențiale, Centrul de Investigații Jurnalistice a scris detaliat despre „Banii, afacerile și interesele lui Igor Dodon și alianțele „cruciale” PD-PSRM”. 

În 2013, când a oficializat, cu ajutorul unui credit, achiziția casei cu trei niveluri din sectorul Buiucani al Capitalei, familia sa nu a făcut nicio achiziție oficială. În schimb, după cum a scris ZdG în ultimii ani, membrii familiilor acestora, dar și alte persoane apropiate au trăit pe picior larg. Familia lui Igor Dodon a mers, constant în vacanțe exotice, iar persoana cea mai apropiată, singurul său frate, Alexandru Dodon s-a lansat, în Rusia, în afaceri imobiliare împreună cu fiul fostului procuror general al Rusiei, iar în R. Moldova a deschis o firmă cu activități în agricultură. Inițial, mama fraților Dodon, Galina, profesoară de limbă română în satul Sadova, a cumpărat câteva zeci de hectare de terenuri agricole, iar la începutul anului 2020, majoritatea dintre ele au trecut pe numele companiei lui Alexandru Dodon, „Agrofactory” SRL. Tot în Sadova, în ultimii ani, oameni din anturajul președintelui s-au ocupat de restaurarea fostei baze de odihnă din localitate, pompând milioane de lei. În paralel cu ascensiunea președintelui Dodon, simpli membri de partid au lansat mai multe posturi de televiziune (NTV, TNT, Primul în Moldova, Accent TV), iar oameni fără mari venituri din anturajul prezidențial au dezvoltat și au fortificat afaceri și averi de milioane. De fiecare dată însă, Igor Dodon a declarat public că averea sa este doar cea indicată în declarațiile de avere și interese personale.

În 2020, ANI a înițiat un control al averii și intereselor personale pe președintelui Dodon. La acest control a fost anexată și o sesizare a deputatului Platfomei DA Igor Munteanu în legătură cu un caz de corupere a alegătorilor de către Igor Dodon, care, în cadrul unei vizite la Comrat, ar fi transmis sume bănești unor cetățeni, care au avut de suferit în urma ploilor abundente. Și deputatul PAS Sergiu Litvinenco a solicitat Procuraturii Generale să pornească urmărire penală în cazul președintelui în exercițiu, Igor Dodon, pentru coruperea alegătorilor în campania prezidențială din 2020. „Există indicii clare care denotă că Igor Dodon a folosit resurse adminsitrative și mijloace financiare nedeclarate. Pe ziarele depistate, deși era indicat tirajul de 55.000 de exemplare, de facto, doar în ziua documentării, la locul faptei, au fost depistate peste 100.000 de mii de exemplare. Și asta fără a ține cont de ziarele scoase cu microbuzele din tipografie până la intervievarea martorilor și a poliției”, a spus Litvinenco. Anterior deputatul fracțiunii PAS, Dumitru Alaiba, a înaintat demersuri în adresa Procuraturii Generale și Autorității Naționale de Integritate în care le cerea să efectueze un control al respectării regimului juridic al averii și al conflictelor de interese de către președintele Igor Dodon. În demersurile sale, parlamentarul făcea trimitere la mai multe neconcordanțe din declarațiile de avere ale șefului statului, la imobilul de lux în care locuiește acesta, creditele la preț preferențial pe care le-a contractat Igor Dodon, dar și la opulența pe care o afișează și pe care, potrivit lui, nu și-ar putea-o permite un demnitar onest. Alaiba s-a referit și la câteva investigații jurnalistice care arată că președintele nu a declarat mai multe mijloace de transport, dar și că a avut parte de vacanțe care costă mult peste veniturile oficiale pe care le-a înregistrat.

Pentru ultimii doi ani, conform declarației depusă la CEC, Igor Dodon a raportat venituri din funcția de președinte de țară de circa 548 de mii de lei. După încheierea mandatului, acesta nu a mai avut venituri.

Galina Dodon, siția ex-președintelui, a contribuit la bugetul familiei cu suma de circa 773 de mii de lei de la compania „Exclusiv Media” SRL, înregistrată pe numele colegului de partid al lui Igor Dodon și consătean, Corneliu Furculiță, compania fiind vizată, încă în 2016, într-un dosar penal deschis pentru finanțarea ilegală a PSRM, dosar care deocamdată nu are o finalitate.

Zinaida Greceanîi: dosare pierdute la CEDO și amenințarea tinerilor cu împușcarea   

Deputat în Parlamentul Republicii Moldova și lideră a PSRM, Greceanîi s-a remarcat printr-o ascensiune fulminantă pe scara ierarhiilor publice: în structurile de stat a intrat în calitate de specialistă în finanțe și a avansat repede până la funcția de șefă a Cabinetului de Miniștri, fiind promovată de comuniști. În ultimul mandat a fost președintă a Parlamentului. Sub conducerea ei, deputații socialiști au votat, ori de câte ori au avut interese, legi de conjunctură, populiste sau care asigurau interesele unor grupuri de influență. Socialiști au votat cu democrați lui Plahotniuc și cu deputații din Partidul Șor. Printre ultimele legi votate de socialiști și promulgate de fostul președinte Igor Dodon, pe ultima sută de metri a mandatului său, sunt cele care au stârnit nemulțumirea unei bune părți a societății, iar opoziția parlamentară le-a calificat drept toxice. 

În februarie 2019, la alegerile parlamentare, Zinaida Greceanîi a fost cap de listă la Partidul Socialiștilor și candidată în Curcumscripția nr.1 Briceni, în care a ieșit învingătoare.

Activitatea Zinaidei Greceanîi în funcţia de prim-ministru, în anii 2008 şi 2009, a fost marcată de intransparenţă și administrare defectuoasă a banilor publici, implicare în scheme frauduloase cu energie electrică și favorizarea unor agenţi economici. Ea se face vinovată de cel puțin două dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Din postura de conducător, Greceanîi a amenințat, la 7 aprilie 2009, că vor fi utilizate armele împotriva tinerilor, ieșiți la un protest antiguvernamental.

După alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, PCRM a propus-o pe Zinaida Greceanîi drept candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova. În cadrul exercițiului de alegere din 20 mai 2009, din Parlament, ea a acumulat 60 de voturi ale fracțiunii PCRM, neajungându-i un singur vot pentru a fi aleasă. Povestea s-a repetat pe 3 iunie 2009, dar situația a rămas neschimbată. După acest eșec, PCRM a înaintat candidatura Zinaidei Greceanîi la funcția de prim-ministru, obținând, pe 10 iunie 2009, votul de încredere din partea majorității parlamentare. După alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, PCRM a trecut în opoziție. Cabinetul de miniștri condus de Greceanîi a activat până la finele lunii septembrie 2009, când ea a optat pentru mandatul de deputat.

Guvernul condus de Greceanîi a secretizat ilegal mai multe hotărâri privind alocarea banilor publici, care nu constituiau secret de stat. Cele mai multe hotărâri secretizate prevedeau alocarea unor sume de bani din Fondul de rezervă al Guvernului. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în 2009, arăta că prin alocările din Fondul de rezervă al Guvernului au fost favorizate primăriile conduse de comuniști, reprezentanți ai partidului care a promovat-o atunci pe Zinaida Grecianîi. În 2008, bunăoară, președintele Vladimir Voronin și prim-ministrul Zinaida Grecianîi s-au plimbat prin deplasări în afara țării din banii aceluiași Fond de rezervă, care este destinat necesităților neprevăzute, de urgență. În acel an, în Moldova, au avut loc mai multe inundații, dar din Fondul de rezervă practic nu au fost alocați bani.

Și Curtea de Conturi a menționat în rapoartele sale din 2007-2009 că resursele din Fondul de rezervă sunt cheltuite defectuos. Despre alte „pete” din cariera liderei PSRM citiți într-un amplu articol realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice.

Zinaida Greceanîi și Igor Dodon au fost colegi în Guvern și în Parlament încă de pe timpul guvernării comuniste. În noiembrie 2011, ei au părăsit fracțiunea comuniștilor din Parlament, împreună cu Veronica Abramciuc, formând „Fracțiunea deputaților neafiliați”. Ulterior, Igor Dodon a aderat la Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, iar Zinaida Greceanîi i-a rămas aproape, deși nu era membră a formațiunii politice. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Greceanîi a fost cap de listă la Partidul Socialiștilor, chiar dacă încă nu era membră a formațiunii, iar ulterior a fost președinta fracțiunii parlamentare a socialiștilor. După alegerea, în noiembrie 2016, a liderului PSRM, Igor Dodon, în funcția de Președinte al Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi a aderat la PSRM, iar Congresul formațiunii, din 18 decembrie 2016, a ales-o președintă a formațiunii.

Zinaida Greceanîi a intrat în istoria Moldovei ca premierul care a avertizat părinţii, în seara zilei de 7 aprilie 2009, că forţele de ordine vor aplica arma şi asupra copiilor, dacă aceştia vor participa la manifestaţii şi dezordini în masă. „Organizatorii celei mai mari crime planifică să folosească copii și în zilele următoare. Dacă acest lucru va fi admis, jertfele umane vor fi foarte greu de evitat. Poliția va folosi toate mijloacele necesare pentru apărarea constituționalității, inclusiv armele”, a fost mesajul lui Greceanîi. Șase ani mai târziu, în aprilie 2015, Greceanîi a declarat în cadrul unei emisiuni TV că a procedat corect atunci când a declarat în 2009 că „vor fi vărsări de sânge”.

La alegerile generale locale din iunie 2015, Greceanîi a candidat din partea PSRM la funcţia de primar al municipiului Chişinău, dar a pierdut detașat în fața liberalului Dorin Chirtoacă.

Zinaida Grecianîi este vizată într-un dosar penal, pornit de Procuratura Generală pe marginea unei scheme de import a energiei electrice din Ucraina, prin intermediul unei companii-căpuşă, schermă deconspirată în 2008 de jurnaliștii Centrului de Investigații Jurnalistice. Un proces penal în care erau vizați Zinaida Grecianîi ți Igor Dodon a fost pornit în 2017, dar clasat la scurt timp de procurori. În iunie 2021 Procuratura Generală a reluat urmărirea penală pe acel caz, în schemă fiind implicați Igor Dodon, Zinaida Grecianîi și Vlad Plahotniuc. 

În declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, depusă la CEC, Zinaida Greceanîi a trecut venituri de 283.000 de lei din salariul de deputat, alte 344.000 din alocații, pensii și indemnizații, un teren intravilan și un lot agricol de 2,4 hectare, o casă de locuit de 273 de metri pătrați, evaluată la 1,1 milioane de lei, precum și două autoturisme, dintre care unul - în folosință. 

În anul 2020, Zinainda Greceanîi, a ridicat un salariu de peste 182 de mii de lei din funcția de președintă a Parlamentului, o compensație de peste 31 de mii lei și o pensie de aproximativ 142 mii de lei. Datele se conțin în declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, depusă de Greceanîi în luna martie. Ea a mai obținut în anul 2020 șase mii de lei – alocaţia nominală de stat, dar şi un venit în urma arendei unui teren – 3040 de lei. 

Familia Greceanîi deţine un teren agricol, două terenuri extravilane şi o casă de locuit, de 273 m.p. Familia mai deţine un Volkswagen, procurat în 2011 şi un automobil Honda, procurat în 2015. Casa de lux a fost dată în exploatare în 2007, pe când Greceanîi era prim-viceprim-ministru. Imobilul este evaluat de Cadastru la 1,18 mln. de lei, valoarea de piaţă fiind de peste 3 mln. de lei.  Greceanîi mai indică un Volkswagen de 2 500 de euro şi o Honda, pe care o deține în folosință. 

Vlad Batrîncea: Cu salariu precar, dar cu donații generoase la partid  

Deputatul Batrîncea este unul dintre cei mai controversați socialiști cu o biografie pe care o ascunde în CV-ul său. El s-a făcut remarcat printr-un discurs instigator la ură împotriva străinilor,  împotriva comunității LGBT și împotriva jurnaliștilor.

  Vlad Batrîncea a fost înmatriculat la Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universității de Stat din Moldova în 1999. Potrivit surselor de la această instituție de învățământ superior, studentul Batrîncea a fost exmatriculat încă din anul întâi din cauza restanţelor şi absenţelor de la ore.

Pe site-ul Parlamentului, deşi ar trebui să fie, lipsesc datele din biografia sa, inclusiv cele despre studii.Reporterii CIJM l-au întrebat pe deputat despre acest episod, însă el a răspuns nu-i este „interesant” acest subiect. Wikipedia însă îl prezintă ca „politician şi jurist” din R. Moldova. Pe acelaşi site, sub fotografia lui se menţionează că şi-ar fi făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova şi la Universitatea Slavonă. Despre alte „pete” din biografia deputatului PSRM, citiți într-un amplu articol realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice.

Batrîncea a intrat în politică din fragedă tinerețe, deținând funcția de secretar al Organizaţiei Teritoriale a PCRM Râşcani şi, după ce a aderat la PSRM, secretar executiv al acestei formaţiuni.

Chiar dacă a indicat în declarațiile sale de avere venituri precare, a fost de-a lungul anilor unul dintre cei mai generoși sponsori ai PSRM-ului, cu sume ce depășesc sute de mii de lei. De pildă, în 2012–2013, a declarat venituri în valoare de 55.000 de lei obținute la „locul de muncă de bază”, de vreme ce pentru campania electorală din 2014 el a declarat că a făcut donații în valoare de 90.000 de lei.  

De asemenea, Batrîncea a donat pentru PSRM, în campania electorală pentru localele din 2015, nu mai puțin de 82.500 de leimai mult de jumătate din salariul său din acel an.

În același timp, Batrîncea l-a susținut financiar pe șeful său de partid, Igor Dodon, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale cu 70.920 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017, a indicat venituri de 166.086 de lei din salariu.

Politicianul figurează drept fondator și conducător al DIVLAS-COM SRL, companie care se ocupă cu vânzarea de băuturi alcoolice, tutun și activități recreative și baruri. Deși este înregistrată ca fiind activă încă din 2004, societatea nu apare în nicio declarație de avere a deputatului. În această privință, el ne-a spus că nu are nicio firmă. 

Președintele Igor Dodon l-a declarat pe Vlad Batrîncea cu „Ordinul Muncii”, în februarie 2018, pentru „pentru merite deosebite în сonsolidarea statalităţii Republicii Moldova, contribuție substanțială la formarea societății civile și activitate prodigioasă pe tărâm social”.

Alături de Batrîncea au fost decorați alți susținători ai „curentului moldovenist”, de fapt, antiromânesc, promovat de PSRM și Dodon, precum jurnalista Elena Pahomova, responsabilă de cele trei filme propagandistice pseudo-istorice „Istoria Moldovei”, calificat de specialiștii de la Academia de Științe a Moldovei ca un fals științific care reia tezele kominterniste, precum și pe Nicolae Pascaru, președintele Mișcării Naționale „Voievod”.

Batrîncea s-a evidențiat printr-un comportament agresiv, cu accente șovine și xenofobe, în special la adresa românilor.

Un episod de acest gen a fost a înregistrat chiar în Parlamentul Republicii Moldova, atunci când, la 10 martie 2016, a rupt harta României, motivând că în școală se învață istoria României, și nu cea a Moldovei.

În februarie 2015, Batrîncea a lansat o inițiativă legislativă care ar interzice demnitarilor să dețină dublă cetățenie, mai precis cea românească, deși mai mulți colegi de-ai săi de fracțiune dețin cetățenia României.  

Vlad Batrîncea. Foto: Facebook.com

Vlad Batrîncea este unul dintre cei mai înverșunați parlamentari împotriva comunității LGBT. Într-un raport al asociației „Genderoc-M”, se spune că acesta împreună cu șapte alți deputați ai PSRM, au inițiat un proiect de modificare a unei legi privind protecția copiilor în care autorii defineau homosexualitatea ca pe „o perversiune sexuală, care constituie o atracție sexuală față de indivizi de același sex; pederastie, inversiune sexuală”. 

Cu toate astea, liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a spus într-o emisiune la Jurnal TV că socialistul Batîncea ar face parte din minoritatea LGBT.  Drept urmare, socialistul a lansat o serie atacuri la adresa lui Usatîi: „Renato, eu, în comparație cu tine, nu întrebuințez substanțe narcotice. În comparație cu tine, eu nu organizez orgii cu minori. O aluzie: acestea, dar și altele nu sunt altceva decât articole din Codul Penal al Federației Ruse. Iar marșurile LGBT le vei desfășura împreună cu noul tău primar proeuropean al Chișinăului, iar eu voi protesta la fel ca în anii precedenți. De asemenea, în comparație cu tine, eu pot iubi doar o femeie, deși nu e atât de interesant, da? Iar copiii mei nu i-aș abandona niciodată”, a ripostat Batrîncea într-o postare pe Facebook.

În timpul crizei pandemice, deputatul socialist și-a completat performanța sa legată de discursul instigator la ură.

În cadrul unui discurs ținut în plenul Parlamentului pe 23 aprilie 2020, Batrîncea a acuzat jurnaliștii de faptul că ar primi salarii de mii de euro în plic, fără să achite impozite. El a  accentuat că, pe timp de pandemie, partenerii occidentali își îndreaptă sprijinul financiar către instituțiile de presă. „(...) Nu dați la jurnaliști milioane de euro. (...) Pentru ce un jurnalist trebuie să primească mii de euro onorarii, în plic, fără impozite, fără taxa obligatorie de medicină?”, a declarat parlamentarul în intervenția sa. 

Instituții de presă au semnalat că propagarea de la tribuna Parlamentului, de către un oficial de rang înalt, a unui mesaj ce contravine normelor legale, constituie o încălcare a valorilor și principiilor democratice, care urmează a fi sancționată conform legii și condamnată în mod public.

Pentru 2020, deputatul socialist a indicat un venit în valoare de 396.296 – 212.606 din salariu de deputat și alte 183.690 ca indemnizații și compensații pentru cheltuieli legate de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.  Vlad Batrîncea a indicat în declarație un apartament cumpărat în 2019 pe numele soției sale, în valoare de 890.000 de lei, fără a indica suprafața acestuia. La capitolul datorii, el a trecut un credit în valoare de 500.000 de lei, contractat în 2019 de soția sa.

În iunie 2020, colegul său de partid Ștefan Gațcan acuza, într-o plângere depusă la PG, retrasă ulterior, că Vlad Batrîncea și Corneliu Furculiță l-ar fi fost intimidat și amenințat „sub podul de la Telecentru”, după ce anunțase că părăsește formațiunea politică.

Oleg Reidman: Cardinalul negru din spatele lui Voronin   

Oleg Reidman a fost deputat  în Parlamentul R.Moldova pe listele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.din 2001 până în 2019, dar în perioada  2002 -  2009 a renunțat la mandatul de deputat în favoarea funcției de consilier al președintelui Voroin, pe probleme economice. a intrat în politică în 2001, venind din lumea afacerilor. 

În biografia sa menționează că a devenit membru PCUS în 1972, iar din 2003 este membru PCRM și face parte din comitetul central al partidului.

El a fost acuzat de vicepreședintele Parlamentului Alexandru Slusari că ar fi contribuit la distrugerea documentelor despre furtul bancar în perioada când a condus o comisie parlamentara de anchetă. I s-a incriminat că a tăinuit în safeul personal toate documentele, inclusiv raportul Comisiei de anchetă privind situația de la Banca de Economii, comisie pe care Reidman a condus-o în 2013.

În 2009, Vasile Tarlev, fost premier, l-a acuzat pe Reidman că împreună cu Marc Tkaciuk ar fi monopolizat aproape toate importurile şi exporturile din ţară, inclusiv importurile de carne şi peşte. Ambii au respins acuzaţiile. În 2014, deputata Ana Guţu l-a acuzat că se îmbogăţeşte pe seama sănătăţii cetăţenilor R. Moldova, punând în vânzare medicamente necalitative. Reidman s-a apărat, menţionând că medicamentele pe care le vinde sunt de calitate.

Reidman a fost vizat în mai multe investigații jurnalistice. El a fost supranumit în mediul politic „cardinalul negru din spatele lui Voroni”, întrucât el ar fi fost arhitectul mai multr scheme la nivel economic, dar și al deciziilor pe care le lua Vladimir Voronin.  

Conform declarației depuse la CEC, Reidman indică, pentru ultimii doi ani, un venit de doar 13 mii de lei din salariu și 143 de mii de lei din pensie. Alte 480 de mii de lei le-a obținut din vânzarea unui BMW X6. Comunistul și-a procurat, în schimb, anul trecut, un Mercedes Crossover din 2019, la preț de 1,16 milioane de lei. Acesta mai deține un teren a cărui valoare cadastrală ar fi de 556 de mii de lei și o casă de locuit de 1,6 milioane de lei.

Bogdan Țîrdea: lupta cu ONG-urile 

Bogdan Tîrdea este politolog de profesie și deputat pe lista PSRM din  2014. În alegerile parlamentare din 2019 Țîrdea a candidat pe lista națională a PSRM. Țîrdea, care, inițial s-a remarcat prin publicarea unei cărți privind corupții în Republica Moldova, nu a suflat niciodată niciun cuvând despre faptele de coruție de care era acuzat public șeful său de partid Igor Dodon sau alți colegi de formațiune. În anul curent, Țârdea a lansat critici dure la adresa ONG-urilor care sunt finanțate prin granturi și proiecte din Occident. El a lansat și o carte despre finantarea societății civile din Republica Moldova, despre care mai mulți lideri de ONG au spus că este plină de falsuri și date incorecte.    

Unul din cei mai înflăcărați și aprigi susținători ai actualului președinte Igor Dodon avea cu totul alte opinii despre actualul șef al statului. Bogdan Țîrdea scria în 2011 despre Dodon că este un mafiot mincinos care s-a îmbogățit din scheme și că a pus umărul la înflorirea corupției. Deputatul scria aceste lucruri când era director al Institutului Social - Democratic din Republica Moldova.

 Mai jos vă redăm integral textul lui bogdan Țîrdea din 2 iunie 2011

„El îşi umple buzunarele şi nu-l interesează dacă falimentează cineva. Pentru el contează doar să câştige.  Candidatul comunist la funcţia de primar al Chişinăului, Igor Dodon, minte de îngheaţă apele în plină vară. Afirmaţia nu e o diversiune din partea noastră, aşa cum îi place lui să bâzâie în ultimul timp, ci e, din păcate, un trist adevăr. Dodon spune că luptă contra corupţiei, pe când realmente a pus umărul la înflorirea fenomenului. Dodon îşi declară venituri modeste, deşi în realitate trăieşte ca un boier. Dodon face parte din aceeaşi echipă cu Oleg Voronin, cu Grigore Petrenko şi alţii, despre care lumea ştie ce ştie. Cu o neruşinare uluitoare, Dodon aruncă prostiile făcute de comunişti în cârca lui Dorin Chirtoacă. Pentru a înţelege cât de curat este obrazul lui Dodon, e suficient să facem o scurtă retrospectivă a faptelor sale de pe când deţinuse şi alte fotolii călduţe, dar şi ulterior - cazuri despre care mass-media a mai scris”, potrivit deschide.md.   

Pentru ultimii doi ani, socialistul indică un venit oficial de peste 445 de mii de lei de la Parlament și 281 de mii de lei din vânzarea unui automobil. Declară o casă de locuit amplasată în orășelul Codru, municipiul Chișinău, despre care ZdG a constatat, în 2020, că ar valora de cinci ori mai mult decât 597 de mii de lei, așa cum indică Țirdea. Tot el declară un apartament de 67 de metri pătrați, a cărui valoare ar fi de 378 de mii de lei și care, în 2016, i-a adus un control al averii din partea CNI, care suspecta că valoarea apartamentului depășea veniturile realizate de deputat în acea perioadă. Controlul a fost casat la scurt timp. Candidatul mai indică un automobil Mazda CX5, a cărui valoare este de 22 de mii de euro. Țîrdea este verificat în această perioadă și de ANI, dar controlul nu are încă o finalitate.

Alla Dolință: donații generoase la partid, venituri nedeclarate și zeamă cu tocmagi în timpul ședinței comisiei parlamentare  

Alla Dolința este deputată în Parlament pe listele PCRM din 2014. în alegeriel parlamentare din februarie 2019, ea a candidat cu nr.7 pe lista națională a PSRM. Ea a ieşit, de-a lungul timpului, în evidenţă prin donaţiile generoase pe care le-a făcut pentru PSRM și veniturile nedeclarate. În ultimul mandat, socialista s-a remarcat că mânca zeamă cu tocmagi la o ședință a comisiei parlamentare din care făcea parte. 

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, care i-au deschis calea spre Parlament pentru două mandate, familia Dolință a finanțat campania electorală cu peste jumătate de milion de lei.  De rând cu alţi câţiva deputaţi socialişti Alla Dolinţă deţine cetăţenia română. Liderii socialiștilor s-au remarcat mereu printr-un discurs românofob. 

Anterior a activat în domeniul afacerilor unde a ocupat funcţia de administratoare a companiilor “Vesma-Teh” S.R.L. şi Î.I. “Alla Dolinta”. Este membră a Comitetului Executiv Politic al PSRM şi preşedintele Fundaţiei de binefacere “Soluţia”.

Sponsor generos al partidului

Alla Dolinţă este unul dintre cei mai generoşi sponsori ai partidului din care face parte. În campania prezidenţială din 2016 familia deputatei a transferat pe contul electoral al candidatului PSRM 118.600 de lei (Alla Dolință – 59.200 de lei, Igor Dolința – 59.400 de lei). Contribuția lor este totuși de peste cinci ori mai mică față de cea din electorala pentru alegerile parlamentare din 2014, când familia a făcut donații de 518.000 de lei, deși veniturile declarate pentru anii 2012-2013 erau de circa 93 de mii de lei, potrivit declarației de avere depuse la CECÎn 2018, Alla Dolinţă şi soţul său au donat peste 68.000 lei pentru PSRM. Și la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 Alla Dolința a donat suma de 20 mii de lei pentru PSRM.  

Firma off-shore şi sediul central al partidului

Într-o investigație realizată de RISE Moldova, despre sediul central al PSRM, se arată că imobilul din strada Lazo 25, unde este amplasat sediul central al PSRM, ar aparține Allei Dolință, printr-o firmă reprezentată de aceasta. „Imobilul de peste 800 de metri pătrați, evaluat de Cadastru la șase milioane de lei, se afla în proprietatea familiei Dolință încă din octombrie 2007, prin intermediul companiei Foradex Plus. În februarie 2009, Igor Dolință, fondatorul Foradex-Plus, decide să treacă biroul de pe strada Lazo în proprietatea companiei Vesma-Teh, al cărei unic fondator era atunci soția sa, Alla Dolință. Două luni mai târziu, în aprilie 2009, Alla Dolință cedează 99% din capitalul social al Vesma-Teh offshore-ului cipriot HB Strenton Limited. Compania cipriotă este fondată de alte două companii offshore: Stateco (Nominees) Limited şi Stateco (Trustees) Limited, care apar în documentele Panama Papers. Acum, unic fondator al Vesma-Teh este fiica socialistei, Irina Dolință, care a preluat acțiunile de la compania offshore HB Strenton Limited”, au scris jurnaliștii.

RISE Moldova a mai scris că  Irina Dolință a preluat Dominic SRL, firmă care este unul dintre cei mai importanți jucători pe piața gazului lichefiat din Republica Moldova. La finele anului 2017, firma a fost vizată într-o decizie a Consiliului Concurenței. Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei DA - 60 din 30.11.2017 a fost constatată încălcarea prevăzută la art. 5 alin. 3 lit. d) din Legea concurenței nr.183 din 11.07.2012, de către întreprinderile Dominic SRL și Comerț - Gaz SRL, prin participarea cu oferte trucate la licitația publică nr. 1067/15 din 20.01.2016, organizată și desfășurată de Î.M. Regia Autosalubritate, fapt pentru care acestea au fost amendate după cum urmează: Dominic SRL - 2 571 671 lei 00 bani, Comerț - Gaz SRL - 998 343,63 lei. 

Compania are trei licențe eliberate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică: pentru importul şi comercializarea cu ridicata a gazului lichefiat, pentru comerțul cu amănuntul a gazului lichefiat și pentru comerțul cu amănuntul a produselor petroliere.

Soțul Allei Dolință este fondator și administrator al firmei Igalirix SRL, care se ocupă cu importul și comerțul băuturilor alcoolice, al ceaiului, cafelei, lemnului și produselor din tutun.

Într-o investigație realizată în anul 2015 de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Ziarul de Gardă se arată că Alla Dolință nu a indicat în declarațiile cu privire la venituri şi proprietăți firma Bas-Elit-Vin SRL, fondată în satul Başcalia, r. Basarabeasca, la care soţul său deţine 34%. Solicitată de jurnalişti, Alla Dolinţă a spus că nu cunoaşte nimic despre firma Bas-Elit-Vin şi că soţul său nu ar avea cotă-parte la acest SRL.

În campania electorală pentru parlamentarele din luna noiembrie 2014, dar și după alegeri, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, actualul șef al statului, a declarat de mai multe ori că deputații socialiști care dețin și cetățenia României vor renunța la aceasta. Până în prezent însă, șase deputați socialiști continuă să se bucure de calitatea de cetățean european. Alla Dolinţă are cetăţenie dublă, alături de colegii săi de partid, Corneliu Furculița, Anatolie Labuneț, Radu Mudreac, Ghenadi Mitriuc și Adrian Lebedinschi. Chiar dacă în campania electorală din anul 2014 parlamentara declara pentru Moldova Curată că a început procedura de renunțare la cetățenia română, aceasta încă nu s-a dezis de beneficiile pe care i le oferă cetățenia unui stat membru UE. 

În octombrie 2020, Dolință a apărut la ședința comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, care s-a desfășurat online, într-un restaurant în timp ce mânca zeama. Colegul ei de partid, președintele socialist al Comisiei Juridice, Vasile Bolea, i-a urat poftă bună și a îndemnat-o să deconecteze camera video.

Potrivit informațiilor Autorității Naționale de Integritate, în perioada anilor 2014-2019, prima incompatibilitate de funcție a fost constatată la deținerea concomitentă de către deputat și a calității de administrator în cadrul unei firme private. Prin urmare, deputatul s-a aflat în incompatibilitate din momentul validării primului său mandat, în anul 2014 până în aprilie 2015, când în baza deciziei de eliberare din funcție a Adunării generale a asociațiilor societății, în Registrul de Stat al Unităților de Drept au fost operate informațiile opozabile terților cu privire la conducătorul persoanei juridice.

Totodată, potrivit probelor acumulate, inspectorul de integritate a mai depistat că deputatul nu s-a conformat legislației speciale și în alte două situații. Mai exact, începând cu anul 2011, subiectul a fost numit în funcții administrative în organul deliberativ și executiv al unei fundații de binefacere. În aceste funcții, subiectul s-a aflat în cele două mandate de deputat, care au fost validate în anii 2014 și 2019, fără a întreprinde vreo acțiune în sensul soluționării acestor stări de incompatibilitate. Conform legii, persoana care accede în funcție de deputat are termen de 30 de zile pentru a renunța la una din funcțiile incompatibile, sub sancțiunea încetării de drept a mandatului.

Conform declaraţiilor depuse de Alla Dolinţă, familia acesteia este posesoarea următoarelor bunuri imobile şi mobile: 2 apartamente în mun. Chişinău, 8 terenuri agricole cu suprafaţa totală de 3.86 ha în s. Cojuşna şi Roşcani din r-nul Străşeni şi două automobile cu marca Porsche Cayenne, deţinut în folosinţă, şi Toyota FJ Cruiser. În proprietatea familiei Dolinţă se află şi cote de participare în cadrul companiilor “Igalirix” S.R.L. (100%), “Bas-Elit-Vin” S.R.L. (34%) şi acţiuni la societăţile comerciale “Basarabia-Nord” S.A. (691 acţiuni) şi “DAAC Hermes” S.A. (176 acţiuni).

Pentru ultimii doi ani, Dolință indică un venit oficial de 630 de mii de lei de la Parlament. Soțul acesteia, care activează în cadrul firmei „Din Teh Group” SRL, fondată și administrată de fiica deputatei socialiste, a avut un venit de circa 68 de mii de lei. 

Alla Pilipețcaia: Fericiun Crecit   ​ 

Alla Pilipețcaia este deputată pe listele PSRM din februarie 2019. Ea a candidat în circumscipția nr. 7 din Soroca și a ieșit învingătoare. Până a deveni deputată, ea a condus firma „Debut-Sor”, companie specializiată în vânzarea produselor din carne, care a obținut mai multe contracte pe bani publici.  Anterior ea a fost președinta Organizației Teritoriale a PSRM în raionul Soroca. Și-a început activitatea profesională în 1999, în calitate de director al SRL Dioscorida, iar în perioada 2004-2009 a ajuns manager în cadrul aceluiași SRL. 

Din 2009 a fost manager de vânzări și director adjunct în cadrul companiei Debut-Sor SRL, întreprindere producătoare de carne și mezeluri, fondată de tatăl său. Din 2013, Pilipețcaia preia conducerea afacerii de familie. Timp de trei ani, înainte să devină deputat, a fost consilier orășenesc în primaria Soroca. Centrul de Investigații Jurnalsitice a scris că în acea perioadă  firma sa a câștigat cel puţin zece licitații în valoare totală de peste 800.000 de lei. 

Candidata a avut, în ultimii doi ani, venituri puțin peste un milion de lei din salariul său şi al soțului, care este inspector de poliție în Soroca. Deține o casă de locuit și alte 4 construcții pe care le trece în declarația depusă la CEC ca fiind moștenite. Mai indică un teren intravilan și nu declară niciun automobil. Printr-o hotărâre din noiembrie 2018, Judecătoria Soroca a recunoscut firma „Debut-Sor” SRL, administrată de Pilipețcaia, vinovată de „achiziţionarea, păstrarea, transportul şi comercializarea ilegală a valorilor materiale”, fiind obligată să achite o amendă de 9 mii de lei.

În ultimii ani, Alla Pilipețcaia și-a manifestat generozitatea față de Partidul Socialiștilor prin donații frecvente de zeci de mii de lei. Bunăoară, la referendumul local privind revocarea primarului Dorin Chirtoaca initiat de PSRM în 20176 ea a donat pentru PSRM, în două tranșe, suma de 49 mii de lei, conform Raportului financiar al PSRM din 19 noiembrie 2017 depus la CEC. În 2017, Pilipeţcaia a donat pentru PSRM suma de 34 mii de lei. Și în 2016, în cadrul campaniei pentru fotoliul de președinte, ea a alocat  în două reprize suma de 54.100 de lei.

La sfârșitul anului 2019 s-a facut remarcata prin mesajul amuzant dedicat locuitorilor orasului Soroca la Iarmarocul de Craciun. Momentul a devenit viral pe Internet, adunând zeci de mii de comentarii, like-uri și distribuiri pe rețelele de socializare. Deputata a vrut să spună două cuvinte în limba română, dar a greșit. În loc de Crăciun Fericit, a rostit Fericiun crecit. 

Alla Pilipețcaia a declarat, pentru ultimii doi ani, venituri de 422.000 de lei din salariul său și al soțului și din pensie. Peste jumătate de milion de lei au intrat în bugetul familiei ca dividende din cadrul firmei Debut-Sor SRL. Socialista a mai raportat două terenuri intravilane, o casă de locuit și alte cinci imobile „locative”, fără a preciza despre ce fel de imobile este vorba.

Elena Bodnarenco:  probleme la gestionarea bunurilor publice și declarații privind coruperea deputaților 

 Bodnarenco este membră a PCRM din anul 1994 și a deținut două mandate de deputată, în legislaturile 2005-2009 și 2014-2018. A fost și primară a orașului Soroca din 2011 până în 2015. Este membră a Partidului Comuniştilor din anul 1994, iar din februarie 2016 exercită funcţia de secretar al Comitetului Central al PCRM pentru problemele organizatorice şi de partid. 

În ianuarie 2016, s-a aflat în centrul unui scandal mediatic după ce a afirmat în cadrul unui interviu pentru ziarul regional „Observatorul de Nord” că cei 14 parlamentari care la sfârşitul anului 2015 au părăsit fracţiunea PCRM şi au creat Platforma social-democratică "Pentru Moldova" ar fi primit bani sau ar fi fost şantajaţi cu dosare penale. 

Ulterior, în cadrul emisiunii „Interpol” de la TV 7, ea a oferit detalii noi despre tentative de corupere. Potrivit ei, un parlamentar PD i-ar fi oferit o sumă generoasă, din șase cifre, în dolari, pentru a părăsi fracțiunea comuniștilor și pentru a vota Cabinetul de miniștri condus de Pavel Filip. "O sumă exactă urma să fie stabilită la discuția finală. Dacă aș fi ales o funcție pentru mine sau rudele mele, suma ar fi fost mai mică. Dacă aș fi ales doar banii, suma ar fi putut fi mai mare. M-au lăsat să mă gândesc", a spus deputata. Elena Bodnarenco a refuzat să spună numele colegului din Legislativ care i-a făcut oferta. 

Elena Bodnarenco a fost citată în mod repetat la CNA pentru a fi audiată în calitate de martor pe această presupusă tentativă de corupere. 

Numele Elenei Bodnarenco figurează în trei hotărâri ale Judecătoriei Soroca privind încasarea unor datorii. În februarie 2011, a fost obligată să achite unei companii de creditare o datorie de peste 51 de mii de lei, în mai 2016 – să restituie aproape 19 mii de lei unei bănci, iar în aprilie 2018 – o datorie de 13 mii de lei către o companie specializată în colectarea şi recuperarea datoriilor.

Elena Bodnarenco a făcut donaţii la PCRM în anul 2010, 2015 şi 2016. Cea mai mare donaţie - de 20.000 de lei datează din anul 2010, când demnitara a avut un venit de 148.646 lei. În 2015 aceasta a donat mai mult de 10 % din cât a câştigat – 15.000 din 131.039 de lei. Alţi 1.100 lei au fost donaţi de parlamentară în alegerile din anul 2015. 

Centrul de Investigații Jurnalistice scria în 2019 că pe când era primară la Soroca, numele Elenei Bodnarenco apare într-o hotărâre a Curţii de Conturi din luna iunie 2013. În document se arată că, prin dispoziția acesteia au fost înstrăinate 3 apartamente de serviciu, la prețul de 1200 de lei fiecare, în timp ce prețul de piață este mult mai mare. Acestă decizie ar fi prejudiciat bugetul local, se menționează în documentul de audit.

Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităților publice locale din raionul Soroca pe anii 2011-2012 mai arată că în perioada supusă auditului, Direcția Teritorială Inspectare Financiară Bălți a efectuat inspectarea financiară a activității economico-financiare a Î.M. „DGLC Soroca” (pe perioada 2009-2012), în rezultatul căreia s-a constatat o gestionare neregulamentară a mijloacelor financiare la retribuirea muncii, achitări neîntemeiate în lipsa documentelor primare, diminuarea plății pentru chirie etc”.

În declarația depusă la CEC, cu ocazia scrutinului anticipat, candidata indică un venit oficial de circa 252 de mii de lei. Aceasta mai declară un credit de 20 de mii de lei, contractat în 2016, fără a arăta însă detalii privind scadența. Elena Bodnarenco nu a indicat niciodată în declarațiile sale de avere și interese bunuri mobile sau imobile.

Alexandr Suhodolski: Pomeni electorale de la Fundația Galinei Dodon și donații la partid  

Alexandr Suhodolski a ajuns în Parlament după alegerile parlamentare din 2019, câștigând mandatul din partea PSRM  în circumscripția uninominală din Comrat. A fost viceprimar al municipiului Comrat din 2015 până în 2017 și vicepreședinte al Adunării Populare din UTA Găgăuzia din 2017 până în 2019. Înainte să devină membru al PSRM, Suhodolschi a fost membru al Partidului Comuniștilor.   

Lider al Organizaţiei teritoriale a PSRM din Găgăuzia, este licențiat în drept. Între 2011 și 2014 a activat în cadrul SRL Gagauz-Gaz, filiala Comrat-Gaz. A fost lider al Asociației Obștești „Tineretul Găgăuziei”.

Suhodolschi s-a remarcat în ultimii ani prin donațiile în mărime de zeci de mii de lei, pe care a reușit să le facă la partid, având, oficial, venituri modeste. Acesta a mai ieşit în evidenţă prin pledoaria pentru un referendum ilegal, dar şi prin pomenile electorale pe care le-a împărţit din partea Fundației de Caritate Din Suflet a Galinei Dodon, soția fostului președinte Igor Dodon. 

Deși a venit în politică din sectorul privat, Suhodolschi a declarat în primii ani venituri modeste și nicio propiretate. În 2016 și-a cumpărat un automobil de model Mercedes E-220 CDI, fabricat în 1999, pe care l-a cumpărat cu doar 1.500 de dolari. Pe site-urile de publicitate, un autoturism de acest model, costă între 2.500 și 4.500 de dolari.

Până să devină deputat, Alexandr Suhodolski, împreună cu soția sa au sponsorizat în mai multe rânduri Partidul Socialiștilor, dar și campaniile electorale în care au fost implicați exponenți ai PSRM. În 2015, soția lui Alexandr Suhodolski a făcut o donație de 20.000 de lei în bugetul PSRM, adică o treime din bugetul oficial al familiei pentru anul anterior. Un an mai târziu, 13.860 de lei au mers din buzunarul vicepreședintelui Adunării Populare din UTA Găgăuzia în pușculița partidului. Despre aceasta a scris și Centrul de Investigații Jurnalistice în cadrul unei anchete. În 2018, Suhodolski a mai făcut o donație la partid, în mărime de 13.000 de lei. În 2016 el a vărsat în bugetul electoral al lui Igor Dodon, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, 52.600 de lei.

Foto: captură cec.md

În 2014, pe când  era viceprimarul de Comrat, s-a pronunţat în favoarea desfăşurării referendumului din Găgăuzia privind vectorul de dezvoltare externă a Moldovei, care venea să încalce mai multe prevederi ale Constituţiei şi ale Codului Electoral al R. Moldova, şi care în final a fost declarat ilegal de către instanţa de judecată de la Comrat. Cu toate acestea, Suhodolski declara că desfășurarea plebiscitului din Găgăuzia a impulsionat puternic dezvoltarea economică a regiunii.

La începutul lunii octombrie 2018, pe rețelele sociale, Suhodolski a postat fotografii în care apare distribuind vârstnicilor daruri de la Fundația de binefacere „Din suflet” a primei doamne, Galina Dodon.

Foto: facebook.com

Conform jurnaliștilor de la portalul Nokta, care citează Legea UTA Găgăuzia „Cu privire la fondul de rezervă”, Adunarea Populară a UTA Gagauz-Yeri în 2017 a alocat deputaților din fondul său de rezervă suma de 2.295.000 de lei. Fondurile au fost distribuite pe circumscripții în mod proporțional, în funcție de numărul de locuitori. Alexandr Suhodolski a primit în 2017 88.750 de lei. În perioada ianuarie-septembrie 2017, el a alocat 15.300 de lei din această sumă pentru asistența materială acordată cetățenilor.

În ultimii doi ani, Suhodolski  Conform declarației depuse la CEC, a avut un venit oficial de aproape 870 de mii de lei de la Parlament. 

Acesta mai declară un automobil de model Audi A8, fabricat în 2008, pe care îl trece în acte cu drept de proprietate din 2020 și nu declarată nicio locuință. 

Constantin Starîș: „Atac asupra Moldovei”  

Constantin Starâș este fost deputat pe listele Partidului Comuniștilor în perioada noiembrie 2010 – noiembrie 2014..În prezent este secretar al Comitetului Central al Partidului Comuniștilor.

Este jurnalist de profesie.  A activat în televiziune din 1992, fiind prezentator al emisiunii analitice de limbă rusă „Резонанс” (Rezonans), difuzată pe posturile Moldova 1 și NIT. În noiembrie 2009 el a fost demis din funcția de președinte al Telecompaniei „MIR-Moldova”, reprezentanță a Companiei interstatale „Mir”.  A mai prezentat și emisiunea „Третий микрофон” (Microfonul trei) la Accent TV.  

La finalul guvernării comuniste, Starîș a fost autorul filmului electoral „Atac asupra Moldovei” despre violențele din aprilie 2009, în care, după cum a recunoscut chiar el, a montat convorbirile telefonice.

Starîș indică, în declarația depusă la CEC, un venit de circa 240 de mii de lei de la PCRM și 16 mii de lei din dobânda unui depozit bancar. Alte circa 220 de mii de lei au fost aduse la bugetul familiei Starîș de soția candidatului, Ecaterina. Acesta mai indică două apartamente și trei automobile, ultimul – o Toyota Prius Prime, fabricată în 2018 și achiziționată în 2021 cu 150 de mii de lei.

Eduard Smirnov: decanul de vârstă din Parlament 

Eduard Smirnov este cel mai în vârstă deputat, în acest an urmând să împlinească 82 de ani. Din 2014 este deputat pe listele PSRM.

Eduard Smirnov este membru al Partidului Socialiștilor din anul 1997, și anterior, până la venirea lui Igor Dodon în partid în 2011, a fost președintele partidului. În ziua în care a împlinit 80 de ani, a fost decorat de președintele de atunci Igor Dodon cu cel mai înalt ordin al Republicii Moldova — Ordinul Republicii. 

La 29 decembrie 2014 a avut loc ședința de constituire a parlamentului de legislatura a X-a, aceasta fiind prezidată de Eduard Smirnov, întrucât el era decanul de vârstă. El a îndeplinit aceeași funcție la ședința de constituire a legislaturii următoare – în anul 2019.

La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 Smirnov a candidat la funcția de deputat de pe poziția a 12-a în lista candidaților Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor. 

Eduard Smirnov și-a făcut studiile la Institutul de Textile din orașul Kostroma, Federația Rusă, după care a activat la o fabrică de postav/textile și la o școală profesională din orașul rus Strîi. În 1973 a devenit directorul unei școli profesionale din Chișinău, iar ulterior, până în 1991, a deținut diverse funcții în cadrul comitetelor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Între 1991 și 1995 a fost directorul firmei Business Partener, care o avea printre fondatori și pe soția sa. Ulterior, timp de patru ani, a fost viceprimar al municipiului Chișinău, iar în 1999 a revenit în calitate de consultant și vice-director la Business Partener SRL. Înainte să ajungă deputat în 2014, Smirnov a fost, timp de un an, consilier al președintelui PSRM, Igor Dodon.

Anticoruptie.md a scris că 2015, Comisia Națională de Integritate (în prezent Autoritatea Națională de Integritate) a inițiat un control în privința deputatului Eduard Smirnov, care a vizat o eventuală încălcare a regimului juridic al incompatibilităților. Mai exact, deputatul nu indicase în declarația de interese personale pentru anul 2014 calitatea sa de co-fondator și administrator al Publicației Periodice Ziarul Informativ Politic Alternativa SRL. În explicația prezentată Comisiei Naționale de Integritate, Smirnov a declarat că, începând cu anul 2007, ziarul Alternativa a încetat să mai fie editat și că nedeclararea calității de co-fondator și administrator a fost cauzată de sistarea activității publicației. Totodată deputatul a menționat că firma nu poate fi lichidată, deoarece unul dintre co-fondatori s-a mutat în Canada. Pe 11 februarie 2016, CNI a dispus „clasarea cauzei în legătură cu lipsa încălcării regimului juridic al incompatibilităților mandatului de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, deținut de către Smirnov Eduard”. Ulterior, începând cu anul 2015, Eduard Smirnov a inclus Alternativa SRL în declarațiile sale de avere și interese personale.

Eduard Smirnov este un donator constant pentru Partidul Socialiștilor. La alegerile locale din iunie 2011 Smirnov a vărsat în bugetul partidului 30 de mii de lei, iar în 2014, an în care au avut loc alegeri parlamentare, a achitat cotizații de 84 de mii de lei. În 2015 valoarea cotizațiilor a constituit 1500 de lei, iar în 2016 Eduard Smirnov a achitat o cotizație de 5 mii de lei și a contribuit la campania prezidențială a lui Igor Dodon cu 74.800 de lei. În 2017 deputatul a donat partidului 59 de mii de lei, iar în 2018 a contribuit cu 32.800 de lei, potrivit rapoartelor financiare ale PSRM depuse la Comisia Electorală Centrală.

Pentru ultimii doi ani, Smirnov indică un venit oficial de la Parlament de 870 de mii de lei. Mai declară un apartament din 2001, de aproape 400 de mii de lei, și un garaj din 1983. Deputatul ales se plimbă cu un automobil de model Mercedes 200E din 1994. Acesta deține în patru conturi bancare peste 106 mii de lei și 6 mii de dolari SUA. În 2015, CNI a inițiat un control în privința deputatului Smirnov, care a vizat o eventuală încălcare a regimului juridic al incompatibilităților, dar cauza a fost încetată. 

Corneliu Furculiță: arhitectul finanțărilor partiinice    

Cornelia Furculiță este deputat socialist din anul 2014. A fost acuzat de mai mulți deputați de spălare de bani prin intermediul firmelor off-shore și de scheme de finanțare ilicită a Partidului Socialiștilor. Tot legat de finantarea ilicită Furculiță a fost vizat și în mai multe anchete jurnalistice. 

Deține cetățenia română, la fel ca alţi câţiva deputaţi socialişti, chiar dacă membrii formațiunii sale s-au remarcat printr-un discurs antieuropean și românofob.

Deputatul este fondator unic a două întreprinderi: „Exclusiv Media” SRL, care deţine licenţele de emisie a posturilor NTV Moldova şi ТНТ Exclusiv, precum şi un SRL „Poliactiv”, specializat în comerţ şi construcţii. Postul NTV Moldova a fost sancţionat în repetate rânduri de Consiliul Audiovizualului pentru încălcarea legislaţiei, prin reflectarea neechilibrată a campaniilor electorale şi favorizarea unui singur concurent – PSRM. La „Exclusiv Media” activează, de mai mulți ani, și Galina Dodon, soția lui Igor Dodon, dar și Tatiana Țaulean, soția primarului socialist al mun. Chișinău, Ion Ceban.

„Exclusiv Media” SRL mai deține și ziarele „Аргументы и Факты в Молдове” (Argumentî i Faktî – aif.md) și Комсомольская правда (Komsomolskaya Pravda – kp.md). Numele companiei „Exclusiv Media” figurează într-o cauză penală pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari, cauză la care a fost conexat și procesul penal pe faptul unei eventuale finanțări din exterior a PSRM. Urmare a investigațiilor, procurorii au constatat că, în februarie 2016, pe conturile „Exclusiv Media” SRL au ajuns mijloace bănești în sumă de 1 499 884 de euro de la compania offshore „Westerby Limited”, înregistrată în Bahamas. Ulterior, în martie-aprilie 2016, deputatul socialist Petru Burduja și soția deputatului Corneliu Furculiță au retras de pe conturile companiei peste 20 de milioane de lei, invocând restituirea ajutorului financiar obținut de la persoane fizice. Dosarul finanțării din Bahamas nu are încă o finalitate.

După mai bine de trei ani de judecată, jurnaliștii de la RISE Moldova au câștigat în instanța de fond procesul cu Exclusiv Media SRL, compania deputatului Corneliu Furculiță, prin care au trecut banii socialiștilor din Bahamas la sponsorii Partidului Socialiștilor. Magistrata Maria Țurcan a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată a SRL Exclusiv Media către RISE Moldova și Iurie Sanduța privind apărarea reputației profesionale, obligarea dezmințirii informației mincinoase și denigratoare, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În dosarul cu PSRM, RISE Moldova a mers la CEDO pentru a apăra libertatea de exprimare în cazul investigației „Banii lui Dodon din Bahamas”. După acest pas, agentul guvernamental a solicitat Curții de Apel Chișinău să revizuiască decizia prin care magistrații moldoveni au admis, parțial, cererea socialiștilor. 

Potrivit investigației RISE Moldova, Partidul Socialiștilor ar fi beneficiat de sponsorizări de milioane de lei, proveniți dintr-o afacere secretă cu o companie off-shore din Bahamas, conectată la Federația Rusă. Compania ar fi făcut un transfer de peste 30 de milioane de lei, iar banii au intrat în Moldova cu câteva luni înainte de prezidențialele din 2016, prin intermediul Exclusiv Media, firmă deținută astăzi de deputatul Corneliu Furculiță. În baza unor contracte de împrumut, milioane de lei au ajuns din această companie la mai multe persoane apropiate partidului și sponsori ai acestuia. Deși provine din Bahamas, contractul de împrumut semnat de off-shore și firma lui Furculiță a fost redactat în rusă și engleză, iar toate litigiile provocate de contract sunt reglementate de legislația materială și procesuală a Federației Ruse și urmează să fie examinate de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț din Moscova.

În 2020 Inspectoratul de Integritate al Autorității Naționale de Integritate (ANI) a inițiat un control al veniturilor deputtaului socialist, după ce a fost sesizat de deputatul Iurie Reniță privind „încălcările regimului jurudic al declarării averii de către deputatul Corneliu Furculiță.”  Reniță a solicitat verificarea declarațiilor de evere pentru 2016–2019 ale lui Corneliu Furculiță, indicând că Furculiță ar fi primit sume  200.000 și 490.000 de lei pe care nu le-a declarat. 

„În baza unor contracte de împrumut cu și fără de nume, încheiate între SRL Exclusiv media și deputatul Corneliu Furculiță, i-au fost date cu împrumut în perioada decembrie 2015–mai 2016 mijloace bănești  în valoare totală de 6.242.370 de lei cu termenul de rambursare 31 decembrie 2017”, se menționează în sesizarea lui Iurie Reniță.

La scurt timp după aceasta, o persoană anonimă a transmis către mai multe instituții de presă, dar și către Procuratura Generală, poze cu mai multe chitanțe care ar fi fost semnate de către deputatul Corneliu Furculiță.  Anonimul a mai informat procurorii că deține mai multe facturi semnate de Furculiță, începând cu anul 2017, pentru suma de 2,7 milioane de dolari. Din imaginile prezentate de denunțător rezultă că banii erau transferați lunar, iar sumele variază de la 216.000 la 560.000 de dolari. Corneliu Furculiță a declarat public că semnătura de pe chitanțe nu-i aparține și că ar fi fost falsificată. El a cerut procuraturii să pornească o anchetă penală pe acest caz.   

În mai 2020, deputatul Iurie Reniță a făcut publică o secvență video de la întâlnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, din iunie 2019, în care se vede cum liderul PDM îi dă lui Dodon o pungă neagră, în care ar fi fost bani. În secvența video prezentată de Reniță, șeful statului îi spune fostului lider al democraților să nu „umble cu culioacele” și să transmită punga lui Cornel (se presupune că e vorba despre Corneliu Furculiță, n.r.), pentru că acesta urmează să achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov să-i dea banii lui Costea (se presupune că e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca să-Iitransmită lui Cornel. Secvența video este o continuare a înregistrării video de la întâlnirea celor trei din iunie 2019, când Dodon a declarat că primește lunar bani din Federația Rusă pentru finanțarea PSRM. 

Furculiță a mai fost acuzat de presiuni, hărțuire și violență admisă în raport cu colegul său de partid Ștefan Gațcan, atunci când acesta a decis să plece de la socialiștii la PDM, într-o situație în care votul unui deputat era foarte important pentru PSRM. Atunci gațcan a semnat o plângere în adresa Procuraturii Generale în care descrie presiunile la care a fost supus. Ștefan Gațcan menționa că a fost oprit forțat pe podul de la Telecentru de către un om de afaceri din Hâncești, după care a fost impus să urce în alt automobil, în care se aflau deputații socialiști Corneliu Furculiță și Vlad Bătrîncea. Aceștia aveau cu ei o cerere privind renunțarea lui Gațcan la mandatul de deputat. „Am fost amenințat că în privința mea și a membrilor familiei mele se vor face presiuni prin intermediul organelor de drept, surselor mass-media, va fi ponegrită imaginea mea profesională și personală, vor fi pornite cauze penale”, a scris Gațcan în plângerea sa. În aceeași zi, Gațcan a dispărut de la Parlament și nu a fost de găsit mai multe zile, cu toate că pe rețelele de socializare apăruse un video în care deputatul, aflat într-o podgorie, spunea că e bine și că și-a luat o pauză. Mai mulți colegi deputați au avansat ipoteza că Gațcan a fost sechestrat și impus să nu părăsească fracțiunea socialiștilor, ceea ce s-a și întâmplat mai apoi.  

În noiembrie 2020, a fost acuzat de deputații din PAS că ar fi intervenit în scăparea de dosar penal a nepotului ministrului de Interne, după ce acesta a fost prins de agenții de patrulare în stare de ebrietate la volan. În cazul respectiv ar fi implicat și ministrul de Interne, Pavel Voicu. Cel puțin, asta reiese din înregistrările telefonice publicate de NordNews, în cadrul unei anchete jurnalistice. Deputatul PAS, Lilian Carp, a certu anchetarea lui Furculiță și a lui Voicu, pentru trafic de influență și abuz de serviciu. Carp a depus un demers la Procuratura Generală. 

În vara anului 2020, ZdG a constatat că Furculiță locuiește într-o casă impunătoare pe care nu o declarase. Procuratura Generală anunța atunci că nu are temei de verificare a averii acestuia, iar ANI a constat „lipsa bănuielii rezonabile privind încălcarea regimului juridic” și nu a inițiat procedura de control a averii socialistului. La doar două luni după ce ZdG i-a surprins pe deputat și pe soția sa la casa amplasată într-o suburbie a Capitalei, bunul a fost înregistrat la Cadastru și se regăsește și în declarația depusă la CEC. Candidatul mai trece în declarație un apartament situat în Chișinău. Familia Furculiță are în folosință două automobile și circa 155 de mii de lei în cinci conturi bancare. 

În campania electorală pentru anticipate din 11 iulie curent, Corneliu Furculiță, la fel ca și șeful său de partid, a lansat critici la adresa diasporei. El a încercat să amenințe diaspora că „în cazul în care va vota cu formațiunile de dreapta, nu vor mai avea unde să se întoarcă”. Această declarație a fost făcută de socialist în cadrul unei emisiuni la Ren TV, declarație preluată de site-ul PSRM. După înfrângerea în primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, șeful socialiștilor, Igor Dodon, a calificat diaspora drept un electorat „paralel” al R. Moldova.  

„Diaspora trebuie să înțeleagă că, votând partidele de dreapta, va ajunge în situația când nu vor mai avea o țară în care să revină. Dacă la guvernare vor veni forțele de dreapta, Republica Moldova va dispărea ca stat. Moldova va deveni o țară de buzunar, care va executa toate ordinele partenerilor occidentali”, a spus deputatul PSRM.

Pentru ultimii doi ani, Furculiță indică un venit oficial de 726 de mii de lei, iar soția acestui, administratoarea „Exclusiv Media” SRL, a obținut 578 de mii de lei. Candidatul mai declară venituri de peste 32 de mii de euro din vânzarea unui automobil și a unui apartament.

Veaceslav Nigai este vicepreședinte al Consiliului Raional Căușeni din partea PCRM. Este la a doua tentativă de a accede în Parlament, după un eșec în 2014. În perioada 2019 – 2020, Nigai a obținut un venit de aproape 400 de mii de lei din salariu și indemnizații. 

 

Conform declarației de avere depuse la CEC, familia candidatului PCRM deține două terenuri cu suprafețe mici, un garaj și un automobil Renault Kadjar, procurat în 2019 cu 100 de mii de lei, un apartament de 63 de metri pătrați, pe care îl indica în declaraţiile precedente, şi care nu se mai regăsește în acte. 

 

 

Irina Lozovan este actuală deputată socialistă. Până a veni în Parlament a fost consilieră raională în cadrul Consiliului raional Ocnița, dar și consilieră orășenească la Otaci. În alegerile parlamentare din februarie 2019 a a candidat în curcumscripția din Ocnița și a învins, depășindu-i pe alți cinci candidați. Deputata PSRM este din satul Lipcani, raionul Briceni. 

În iunie curent, Lozovan a fost vizată înre-o anchetă a ZdG – Hoții de păduri (III). Implicarea specialiștilor în silvicultură și o înregistrare cu directorul Moldsilva: „Cum pe voi de apărat, dacă voi ați recunoscut totul?”. La o întâlnire cu mai mulți angajați ai Întreprinderii pentru Silvicultură Edineț, deputata le-a mulțumit acestora pentru susținere în precedentele campanii electorale și le-a promis ajutor pe viitor, atunci când vor avea nevoie. 

Pentru ultimii doi ani, aceasta a declarat venituri de 707 mii de lei. Lozovan a mai trecut pe hârtie două terenuri intravilane, o casă de locuit de 75 m.p., un apartament de aproape 100 m.p., precum și trei automobile – un Fiat Stilo din 2002, un Volkswagen din 2006, dar și un autoturism de model HYUNDAI IX35, fabricat în 2014 – toate trecute cu valoarea de zece mii de lei. 

Ea mai deține două terenuri de tip intravilan: unul dobândit în 2004 cu suprafața de 0,0750 ha, iar al doilea a fost dobândit în 2003, având suprafața de 0,0700 ha. De asemenea este proprietara unei case de locuit cu suprafața de 99,5 m.p. dobândită în 2003 prin contract de donație.

Lozovan are și două mașini, valoarea fiecăreia dintre ele fiind de 10 mii de lei: un Volkswagen Passat și Fiat Stilo.

Investigația este realizată în cadrul proiectului „Quality investigative journalism in support of citizens”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Ambasadei Canadei în Republica Moldova, cu sediul la București. 

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii